Unde dispar miliardele când statul închide ochii? Mic îndreptar despre cum să fii ”campion” la taxe neîncasate

În fiecare an, România își construiește bugetul pe o realitate incompletă. Pe hârtie, calculele par echilibrate. În practică, însă, o parte semnificativă din sume nu ajunge niciodată la buget, pentru că statul nu reușește să le colecteze.

Deficitul bugetar, ajuns la 7,6% din PIB, este adesea prezentat ca o problemă de „cheltuieli prea mari”. Dar o analiză a lui Alex Milcev, Partener în cadrul EY România, arată o realitate mai puțin discutată și anume că o parte importantă din deficit este, de fapt, un deficit de colectare.

„România se confruntă de ani buni cu una dintre cele mai mari probleme structurale ale sistemului fiscal: colectarea slabă a taxelor”, spune Milcev, într-un diagnostic care mută discuția din zona politică în cea administrativă.

Cu alte cuvinte, nu doar cât cheltuie statul este problema. Ci și cât nu reușește să încaseze.

România, campioană la taxe neîncasate

În Uniunea Europeană, există un indicator care spune o poveste simplă –  cât din TVA ar trebui colectat și cât se colectează, de fapt. Pentru România, acest indicator a devenit o rușine statistică. Estimările Comisiei Europene arată un decalaj de 30–35%, cel mai mare din UE, în timp ce media europeană abia depășește 6–7%.

Tradus în bani, diferența devine greu de ignorant. Dintr-un TVA de aproximativ 120 de miliarde de lei anual, statul ar putea încasa suplimentar între 30 și 35 de miliarde de lei dacă ar atinge performanța medie europeană.

Este, practic, echivalentul unor investiții majore în infrastructură, sănătate sau educație — bani care există în economie, dar nu ajung în buget.

Problema mai puțin discutată: impozitul pe profit

Dacă TVA-ul este de ani buni în centrul dezbaterii publice, există un alt decalaj, mai puțin vizibil, dar la fel de important: impozitul pe profit. Aici, România nu stă mult mai bine. Deși cota de impozitare este de 16%, colectarea efectivă rămâne mult sub potențial. „Acest gap reprezintă diferența dintre veniturile din impozitul pe profit care ar trebui, teoretic, să fie colectate și sumele care ajung efectiv în bugetul de stat”, explică analiza.

Estimările europene indică un decalaj de aproximativ 30–35%, în timp ce media UE este de 10–11%.

Consecința este directă: statul pierde anual miliarde de lei doar din această diferență.

Miliarde pierdute, deficit alimentat

În termeni concreți, impozitul pe profit aduce aproximativ 30 de miliarde de lei anual la buget. Dacă România ar reduce decalajul până la media europeană, ar putea încasa suplimentar între 6 și 7 miliarde de lei anual. „Circa 5% din deficitul bugetar (…) ar fi putut fi eliminat doar prin îmbunătățirea colectării impozitului pe profit”, arată Milcev.

Într-un scenariu mai amplu, combinarea celor două mari surse — TVA și impozitul pe profit — ar putea aduce până la 37 de miliarde de lei anual la buget. Raportat la deficitul actual, acest lucru ar însemna o reducere de aproximativ o cincime.

Statul care colectează mai puțin decât vecinii

Problema este una de poziționare europeană. România colectează venituri fiscale de aproximativ 27–28% din PIB — cel mai scăzut nivel din Uniunea Europeană. În comparație, media UE depășește 40%. Diferența nu este doar o chestiune contabilă. Ea reflectă un stat care funcționează diferit: mai puțin eficient, mai puțin digitalizat și, în multe cazuri, mai puțin capabil să aplice legea fiscală.

Comparativ, țări precum Polonia sau Cehia colectează semnificativ mai mult, apropiindu-se de 34–35% din PIB. Diferența de câteva procente înseamnă zeci de miliarde de euro în plus pentru infrastructură, servicii publice și investiții.

Topul contribuabililor

Un document semnat de Gyorgy Attila, secretar de stat în Ministerul Finanțelor, prezintă date privind sumele declarate și încasate din Taxa pe Valoarea Adăugată (TVA) în perioada ianuarie–septembrie 2025 comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Sursa detaliază cifrele pe coduri CAEN și oferă o imagine relevantă asupra modului în care diferitele sectoare ale economiei contribuie la bugetul de stat.

Datele arată că anumite industrii generează cea mai mare parte a TVA-ului colectat. Comerțul cu ridicata (cod CAEN 46) a raportat încasări de peste 23 miliarde lei în primele nouă luni din 2025, în creștere față de 21,8 miliarde lei în perioada similară a anului trecut. Industria auto (cod CAEN 29) continuă să fie un contributor major, cu aproape 2 miliarde lei TVA încasat, față de 1,6 miliarde lei în 2024.

În sectorul energetic, producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze și apă caldă (cod CAEN 35) a generat încasări de peste 6,3 miliarde lei, similar cu nivelul din 2024.

Analiza comparativă între sumele declarate și cele efectiv încasate relevă zone în care statul nu recuperează integral TVA-ul raportat. Un exemplu este industria extractivă de petrol și gaze naturale (cod CAEN 07), unde sumele declarate în 2025 au fost de 1,235 miliarde lei, însă încasările efective s-au ridicat la doar 1,007 miliarde lei. Această diferență de aproape 230 milioane lei ridică semne de întrebare privind eficiența colectării și respectarea obligațiilor fiscale.

De asemenea, sectorul produselor farmaceutice de bază și preparatelor farmaceutice (cod CAEN 21) a raportat o scădere semnificativă a TVA-ului încasat, de la 386 milioane lei în 2024 la 145 milioane lei în 2025, în ciuda unei ușoare creșteri a sumelor declarate.

În domeniul serviciilor, telecomunicațiile și tehnologia informației (coduri CAEN 61–62) au înregistrat creșteri modeste, cu încasări între 1,5 și 1,6 miliarde lei, în timp ce comerțul cu amănuntul (cod CAEN 47) a urcat de la 12,3 miliarde lei la 14,6 miliarde lei încasări, reflectând dinamica consumului intern.

Schemele de fraudare: de la carusel la exporturi fictive

1. Frauda de tip „carusel”

Una dintre cele mai răspândite metode este frauda de tip carusel (Missing Trader Intra-Community Fraud – MTIC), în care bunuri sunt tranzacționate fictiv între firme din mai multe state membre UE. O firmă „fantomă” cumpără produse fără TVA din UE, le vinde în România cu TVA, dar nu virează taxa colectată către stat, dispărând ulterior. Alte firme din lanț deduc TVA-ul plătit, iar statul este păgubit de sume considerabile.

Exemple concrete:

Operațiunea „Transilvania” (2019–2020) a vizat o rețea din Cluj, București și Constanța, care derula comerț fictiv cu electronice. ANAF și DIICOT au estimat prejudiciul la peste 50 milioane de lei.

În plus, Parchetul European (EPPO) a identificat o schemă complexă de fraudă de tip carusel în domeniul vânzării de electronice, cu un prejudiciu estimat la 2,2 miliarde de euro. Această operațiune, denumită „Operațiunea Amiral”, a implicat percheziții în 14 state membre ale UE, inclusiv în România, și a scos la iveală rețele de firme-fantomă care au emis facturi fictive pentru produse electronice, cauzând pierderi fiscale semnificative.

De asemenea, în Germania, autoritățile au descoperit o fraudă fiscală majoră în domeniul carburanților, cu un prejudiciu de aproximativ 18 milioane de euro, în care combustibilul netaxat din Europa de Est a fost re-declarat ca motorină impozabilă și livrat în toată Germania

2. Facturare fictivă și firme-fantomă

Un alt mecanism comun presupune emiterea de facturi false pentru bunuri sau servicii care nu au existat niciodată, între firme controlate de aceleași persoane sau grupări. Firmele beneficiare deduc ilegal TVA-ul, în timp ce firmele emitente dispar rapid din evidențele fiscale.

Exemple concrete:

În februarie 2025, inspectorii Direcției Generale Antifraudă Fiscală (DGAF) au descoperit o rețea formată din cinci societăți interconectate, care a provocat un prejudiciu de 52 de milioane de lei bugetului de stat. Frauda a fost identificată în cadrul activităților de monitorizare a tranzacțiilor intracomunitare. Gruparea de firme era organizată pe mai multe niveluri, fiecare dintre societăți având un rol bine definit în lanțul de tranzacționare. În centrul operațiunii se afla o firmă fantomă, utilizată pentru a efectua achiziții intracomunitare de bunuri alimentare, care erau ulterior vândute pe piața internă fără plata taxelor datorate statului. Pe lângă aceste tranzacții ilegale, aceeași firmă a fost folosită și pentru emiterea de facturi fictive pentru vânzarea de echipamente frigorifice. ANAF a blocat rambursarea TVA în valoare de aproximativ 8,5 milioane de lei și a instituit măsuri asigurătorii pentru recuperarea prejudiciului.

În noiembrie 2024, polițiștii Direcției de Investigare a Criminalității Economice din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române, sub supravegherea procurorului de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul București, au efectuat percheziții la persoane și firme din București și Ilfov suspectate de evaziune fiscală. Suspecții ar fi înregistrat în contabilitate facturi de la firme fantomă în valoare de 14 milioane de lei, producând un prejudiciu bugetului statului estimat la 2,6 milioane de lei. Șapte persoane au fost conduse la audieri.

În noiembrie 2023, polițiștii Serviciului de Investigare a Criminalității Economice din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Mehedinți și Poliției Sectorului 1 București au pus în executare patru mandate de percheziție la sediul unei societăți și locuințele mai multor persoane fizice din municipiul București și județul Mehedinți. Din cercetările efectuate a reieșit că, în perioada ianuarie 2019 – septembrie 2022, o femeie de 32 de ani ar fi evidențiat, în actele contabile, cheltuieli care nu ar fi avut la bază operațiuni reale, respectiv prestări de servicii, în baza a 259 de facturi, în valoare totală de 1.300.000 de lei. Astfel, ar fi cauzat bugetului consolidat al statului un prejudiciu de 237.037 de lei. Ulterior, în scopul sustragerii de la urmărirea penală, ar fi transmis fictiv părțile sociale deținute către o altă societate comercială, administrată de un cetățean de 45 de ani din spațiul extracomunitar. A fost emis un mandat de aducere, femeia urmând a fi condusă la audieri.

3. Exporturi și livrări intracomunitare fictive

Pentru a solicita rambursarea TVA, unele firme declară exporturi fictive sau livrări intracomunitare care nu au loc în realitate. În fapt, bunurile rămân în România, dar firmele își justifică cereri de rambursare pentru o taxă care nu a fost plătită.

Exemple concrete:

În 2022, inspectorii antifraudă au descoperit o rețea care a importat aproape 5.000 de tone de textile din Turcia, cu un prejudiciu estimat de 36,68 milioane de lei (aproximativ 7,5 milioane de euro), reprezentând TVA și impozit pe profit.

În 2020, au fost efectuate percheziții într-un mare centru comercial din județul Ilfov, vizând tranzacții fictive cu articole de îmbrăcăminte și textile de proveniență din Turcia și China, cu un prejudiciu estimat de 3 milioane de euro.

4. Subevaluarea bunurilor la import

Multe firme subevaluează artificial bunurile importate, în special din China și Turcia, pentru a reduce baza de calcul a TVA-ului și taxelor vamale.

Exemple concrete:

În cadrul operațiunii „Hermes”, ANAF a descoperit 44 de firme care importau mărfuri din China și Turcia, declarând valori mult mai mici decât cele reale. Astfel, statul a fost prejudiciat cu peste 17 milioane de euro, reprezentând TVA și impozit pe profit neplătit. Firmele implicate erau înființate pe numele unor persoane cu o condiție materială precară și fără studii, aflate în imposibilitatea justificării resurselor financiare necesare realizării a câtorva zeci de importuri de marfă pe lună.

În 2018, polițiștii Direcției de Investigare a Criminalității Economice au efectuat percheziții în București și Ilfov, într-un dosar de evaziune fiscală cu mărfuri importate din Turcia și China. Două persoane de cetățenie turcă au creat un mecanism evazionist destinat sustragerii de la achitarea debitelor fiscale aferente comercializării pe piața internă a produselor achiziționate intracomunitar. Prejudiciul estimat a fost de 2,2 milioane de euro.

În mai 2024, ANAF a efectuat percheziții într-un complex din Voluntari, unde au fost sigilate peste 60 de depozite cu mărfuri aduse din China și Turcia. Proprietarii, mulți cetățeni chinezi, sunt suspectați de fraudă fiscală. Inspectorii ANAF au descoperit nereguli cu privire la minusuri în gestiune, ceea ce denotă că marfa a fost vândută fără a fi fiscalizată.

ANAF a identificat o societate care desfășura operațiuni de import de îmbrăcăminte și încălțăminte din Turcia. Marfa importată a fost declarată în vamă la valori foarte mici, scopul principal fiind achitarea unei taxe pe valoarea adăugată mult diminuată comparativ cu valoarea reală a mărfurilor. Ulterior, mărfurile au fost vândute preponderent fără întocmirea de documente legale și fără înregistrarea veniturilor reale obținute, urmărindu-se în acest fel sustragerea de la plata taxelor și impozitelor aferente. Prejudiciul estimat a fost de 9,24 milioane lei.

O dezbatere care lipsește

În spațiul public, discuția despre deficit este aproape întotdeauna legată de ideea de austeritate sau de creșteri de taxe.

Mult mai rar se discută despre eficiența colectării. „O colectare fiscală mai eficientă ar contribui esențial la reducerea deficitului bugetar, fără a fi nevoie de majorări drastice de taxe”, subliniază Milcev. Este o afirmație care mută accentul de pe contribuabili pe instituțiile statului.

Datele spu că o parte importantă din acest deficit este artificial — creat de incapacitatea de a colecta taxele existente.

Într-un scenariu în care statul ar ajunge măcar la media europeană în ceea ce privește colectarea TVA și a impozitului pe profit, deficitul bugetar s-ar reduce semnificativ, fără ca taxele să crească.

Nu ar fi suficient pentru a elimina complet dezechilibrul bugetar. Dar ar schimba fundamental discuția. Pentru că problema nu ar mai fi doar cât taxează România. Ci cât din ceea ce taxează reușește, de fapt, să încaseze.