FMI trage un semnal de alarmă pentru România și restul UE: subvențiile la energie, capcană fiscală

Două treimi din subvențiile și reducerile fiscale aprobate în Uniunea Europeană pentru atenuarea crizei energetice nu ajung unde trebuie, avertizează șeful departamentului european al FMI. Alfred Kammer susține că guvernele riscă să se trezească prinse în propriile măsuri, cu efecte directe asupra deficitelor.

Avertismentul FMI: banii publici merg în direcția greșită

Alfred Kammer, șeful diviziei europene a Fondului Monetar Internațional, a transmis un mesaj dur într-un interviu acordat publicației Financial Times, relatează Mediafax. Potrivit acestuia, majoritatea ajutoarelor lansate de statele UE pentru a contracara scumpirile din energie sunt prost calibrate.

Kammer atrage atenția că, deși măsurile par acum modeste ca dimensiune, ele creează un precedent periculos. Odată introduse, astfel de facilități devin extrem de greu de retras din punct de vedere politic, iar povara ajunge inevitabil pe umerii bugetelor naționale.

Lecțiile din 2022, ignorate de guvernele europene

Oficialul FMI critică modul în care capitalele europene tratează actuala criză energetică, declanșată pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu.

06:36, 30.04.2026 • Energie

Scumpiri în lanț la energie, alimente și materii prime, pe fondul tensiunilor globale

18:32, 29.04.2026 • Energie

UE în fața unei noi crize energetice. Divergențe politice în Parlament. Cât costă instabilitatea?17

„În mod evident”, guvernele UE nu „iau în considerare lecțiile din 2022”, a spus Kammer pentru FT, referindu-se la valul de măsuri adoptate după invazia Rusiei în Ucraina.

El subliniază că nu toate statele membre au gestionat cu prudență spațiul fiscal disponibil. Mesajul transmis de FMI este unul fără echivoc: cheltuielile generalizate, fără țintă clară, consumă resurse care ar putea fi folosite pentru priorități mult mai presante.

„Trebuie să discutăm cu populația despre faptul că, de fapt, [cheltuielile pentru măsuri universale] reprezintă o modalitate foarte costisitoare de a utiliza veniturile din impozite, mai ales când există și alte necesități de cheltuieli”, a completat reprezentantul FMI.

Țări europene cu situație fiscală fragilă

Kammer atrage atenția că o parte dintre statele europene se află deja într-o poziție vulnerabilă, după pandemia de COVID-19 și după impactul războiului din Ucraina. Pentru aceste țări, orice nouă cheltuială fără acoperire poate deveni un detonator.

„Există unele țări care nu dispun de spațiu fiscal și nu își pot permite, de fapt, să ia măsuri dacă nu compensează prin ajustări bugetare… Acestea se află într-o situație extrem de dificilă în ceea ce privește spațiul fiscal de care dispun. Și trebuie să fie atente ca piețele să nu reacționeze”, a mai spus Kammer pentru FT.

Datele FMI arată dimensiunea reală a fenomenului. După izbucnirea războiului din Ucraina, guvernele UE au alocat în medie 2,5% din PIB pentru intervenții pe piața energiei. În actualul val de măsuri, cifra coboară la doar 0,18% din PIB.

Capcana măsurilor temporare și presiunea pieței

Pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu, presiunea politică pe guverne crește. Germania a anunțat o reducere pe două luni a taxelor pe benzină și motorină pentru toți cetățenii. Spania alocă 3,5 miliarde de euro pentru diminuarea TVA la produsele energetice.

Italia a dispus reduceri temporare ale accizelor la carburanți. România se înscrie pe aceeași listă, după ce Guvernul a redus acciza la motorină.

FMI avertizează însă că astfel de intervenții pot avea efecte secundare neașteptate. Subvenționarea consumului riscă să mențină cererea ridicată într-un moment în care semnalul economic ar trebui să fie altul.

„Problema cu aceste măsuri este că, odată ce le puneți în aplicare, criza energetică s-ar putea dovedi a fi mai persistentă decât ne așteptăm, iar costurile vor crește. (…) Atunci când aveți aceste creșteri de prețuri, acest lucru ar sugera trecerea la energii alternative”, a conchis Kammer.