Marșul spre Teheran: Cum se încurcă Trump în propriul cabinet de «Yes-meni

Decizia președintelui american Donald Trump de a implica Statele Unite într-un conflict cu Iranul exprimă atât influențele externe asupra politicii de la Washington, cât și o schimbare semnificativă în modul în care este exercitată puterea în actualul mandat, potrivit informațiilor furnizate de persoane apropiate administrației, scrie Bloomberg.

Potrivit acestor surse, care au vorbit sub protecția anonimatului pentru a descrie discuții private, inițiativa militară a fost susținută de presiuni venite din partea unor aliați externi și susținători influenți. Printre aceștia se numără premierul israelian Benjamin Netanyahu, omul de afaceri Rupert Murdoch și mai mulți comentatori conservatori, care ar fi îndemnat administrația să adopte o linie mai dură față de Teheran.

În paralel, o parte a echipei apropiate președintelui american a avut o poziție mai rezervată. Vicepreședintele JD Vance, secretarul de stat Marco Rubio și șefa de cabinet Susie Wiles ar fi evitat să se opună direct deciziei, preferând să pună întrebări și să analizeze opțiunile disponibile. În discuții interne, Vance ar fi ridicat chestiuni legate de modul în care ar putea fi gestionat un eventual conflict armat.

Vicepreședintele JD Vance, stânga, și secretarul de stat Marco Rubio. Fotograf: Yuri Gripas/Abaca/Bloomberg

Un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat a respins ideea existenței unor divergențe, afirmând că administrația este unită în susținerea președintelui și în obiectivele sale de politică externă. În același timp, reprezentanți ai lui Rupert Murdoch nu au oferit comentarii.

Decizia de a recurge la acțiuni militare, aflate deja în a patra săptămână, a generat consecințe politice și economice semnificative. Conflictul a contribuit la tensionarea relațiilor internaționale ale SUA, la creșterea costurilor energetice și la intensificarea presiunilor asupra Partidului Republican înaintea alegerilor intermediare.

Criticii subliniază că actuala administrație ar funcționa cu mai puține mecanisme de control intern comparativ cu primul mandat al lui Trump. Fostul consilier pentru securitate națională John Bolton a declarat că președintele își dorește o echipă mai dispusă să îi aprobe deciziile, în loc să le conteste. În replică, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a susținut că președintele solicită opinii de la toți consilierii săi și că încurajează dezbaterile interne.

În mod public, Trump a reafirmat că are un control mai mare asupra deciziilor în cel de-al doilea mandat și că își asumă responsabilitatea pentru momentul în care conflictul se va încheia. „Am mult mai multă putere în al doilea mandat”, a declarat acesta recent.

Între timp, reacțiile din interiorul Partidului Republican și din mișcarea „Make America Great Again” sunt împărțite. Unii comentatori conservatori și personalități apropiate președintelui au criticat implicarea militară, în timp ce alții au susținut acțiunea. Sondajele indică faptul că o ușoară majoritate a americanilor se opune conflictului.

În acest context, impactul economic rămâne un punct central de îngrijorare, în special în ceea ce privește costurile energiei și efectele asupra gospodăriilor. Strategii politici republicani avertizează că aceste evoluții ar putea influența negativ perspectivele electorale ale partidului.

Pe fondul acestor dezbateri, singura voce din administrație care a exprimat în mod explicit o poziție contrară a fost cea a fostului director al Centrului Național pentru Combaterea Terorismului, Joe Kent, care și-a anunțat demisia, invocând dezacordul față de trimiterea trupelor într-un conflict fără beneficii clare pentru Statele Unite.