Scurtătura spre Marte: veste bună pentru cine vrea să plece din România după moțiune

Pentru românii care au urmărit moțiunea, negocierile, contramoțiunile, declarațiile, trădările, împăcările posibile și eterna horă a „responsabilității politice”, știința vine cu o veste aproape terapeutică: s-ar putea să ajungem pe Marte mai repede decât credeam.

Planeta roșie, noul cartier rezidențial al dezamăgiților

Nu mâine, nu cu bagaj de cală și check-in online, dar destul de repede cât să pară, în anumite zile, o alternativă serioasă la rămasul pe Pământ.

Un nou studiu publicat în revista Acta Astronautica sugerează că traiectoriile unor asteroizi din apropierea Pământului ar putea inspira rute mult mai rapide între Terra și Marte.

În locul călătoriilor clasice, care presupun șapte până la zece luni doar dus și o misiune completă de aproape trei ani, cercetătorii au identificat scenarii în care o misiune dus-întors ar putea fi redusă dramatic.

Problema clasică: planetele nu stau la program

În prezent, o călătorie spre Marte depinde foarte mult de alinierea dintre Pământ și planeta roșie.

Cele două corpuri cerești se aliniază convenabil pentru transferuri eficiente energetic cam o dată la 26 de luni. Asta înseamnă că astronauții nu doar merg spre Marte; trebuie să și aștepte fereastra potrivită pentru întoarcere.

De aici rezultă durata uriașă a unei misiuni complete: aproape trei ani.

Mult, chiar și pentru cine are răbdare.

Pentru un român care tocmai a mai asistat la o criză politică „istorică”, trei ani pot părea însă un concediu rezonabil, cu condiția să nu existe televiziuni de știri și pe Marte.

Asteroidul care a dat ideea

Autorul studiului, Marcelo de Oliveira Souza, cosmolog la Universitatea de Stat din Rio de Janeiro, a pornit de la studiul asteroizilor din apropierea Pământului.

Unul dintre asteroizi, 2001 CA21, i-a atras atenția printr-o traiectorie estimată inițial care traversa atât zona orbitală a Pământului, cât și pe cea a lui Marte.

Chiar dacă observațiile ulterioare au rafinat orbita reală a asteroidului, geometria timpurie a indicat ceva valoros: o posibilă rută foarte scurtă între cele două planete.

Pe scurt, o eroare orbitală inițială ar putea fi transformată într-o idee bună.

Ceea ce, trebuie să recunoaștem, seamănă cu politica românească, doar că în cazul asteroizilor mai apare și ceva știință.

34 de zile până la Marte, dar cu o mică problemă

Calculele lui Souza arată că, în opoziția din octombrie 2020, o traiectorie inspirată de asteroid ar fi putut permite o călătorie de aproximativ 34 de zile de la Pământ la Marte.

Sună spectaculos. Aproape cât București–Valea Prahovei într-un weekend prost, dar cu mai puține claxoane.

Problema este viteza. Nava ar trebui să plece cu aproximativ 32,5 kilometri pe secundă, mult peste capacitățile practice actuale pentru o misiune cu echipaj.

Ar ajunge pe Marte cu circa 108.000 km/h, prea repede pentru sistemele actuale de asolizare. Cu alte cuvinte: poți ajunge repede, dar nu neapărat întreg.

2031, fereastra promițătoare

Partea cu adevărat interesantă vine însă din calculele pentru viitoarele opoziții ale lui Marte.

Souza a analizat ferestrele din 2027, 2029 și 2031, iar anul 2031 apare ca variantă fezabilă pentru o misiune rapidă cu tehnologie apropiată de ce am putea avea în curând.

În scenariul cel mai spectaculos, o navă ar pleca de pe Pământ pe 20 aprilie 2031, ar ajunge pe Marte pe 23 mai, după doar 33 de zile, ar sta aproximativ o lună pe suprafață și s-ar întoarce până pe 20 septembrie.

Durata totală: 153 de zile, adică aproximativ cinci luni.

Există și o variantă mai puțin lacomă energetic, de aproximativ 226 de zile, deci cam șapte luni și jumătate. Tot mult mai scurt decât scenariile actuale.

Deocamdată, teorie. Dar teorie interesantă

Conceptul rămâne, firește, teoretic. Fezabilitatea depinde de navă, masă, propulsie, combustibil, protecție, sistem de frânare și capacitatea de a aduce oamenii în siguranță acasă. Totuși, vitezele discutate nu sunt complet rupte de realitate. Misiuni precum New Horizons au atins viteze comparabile la lansare, iar rachetele de generație nouă, precum Starship sau New Glenn, ar putea schimba calculele.

Marte nu ne scapă de politică, dar măcar e mai departe

Scurtătura spre Marte nu este încă bilet de fugă pentru cetățeanul epuizat de guvernări, moțiuni și balamale parlamentare.

Dar este o idee fascinantă: folosirea geometriei asteroizilor pentru a găsi drumuri mai rapide prin Sistemul Solar.

Iar dacă în 2031 chiar vom putea ajunge pe Marte în 33 de zile, merită să păstrăm informația. Nu de alta, dar până atunci s-ar putea ca România să mai treacă prin încă vreo zece crize istorice, douăzeci de coaliții responsabile și o duzină de reforme urgente amânate cu solemnitate.

Planeta roșie nu promite lapte și miere. Dar măcar, pentru moment, nu are Parlament.