Coșul minim de consum ar putea fi calculat după cantități fixe de alimente și servicii (Document)

Stabilirea unor cantități fixe de alimente și servicii care să intre în calculul coșului minim de consum pentru un trai decent a fost discutată, marți, în Comisia pentru Muncă, familie și protecție socială din Senat. Inițiativa legislativă vizează o familie formată din doi adulți salariați, cu vârste între 35 și 45 de ani, și doi copii în întreținere, de 12-14 ani, respectiv 8-10 ani. Coșul minim de consum este utilizat în prezent ca reper la stabilirea salariului minim brut pe economie.

Cantități fixe pentru alimente și servicii de bază

Proiectul propune introducerea unor cantități clare pentru produse alimentare de bază, precum legume, cereale, carne, lactate, fructe, ulei și cafea, dar și pentru alte bunuri și servicii considerate necesare unui nivel de trai decent. Printre acestea se regăsesc produse de uz casnic, servicii de tuns, abonamente la internet și televiziune, rechizite școlare, bilete la teatru, medicamente și analize medicale.

Potrivit senatoarei Victoria Stoiciu, inițiativa are la bază studii și interviuri realizate cu nutriționiști și urmărește să corecteze o lacună din legislație. Aceasta a explicat că, în prezent, Institutul Național de Statistică nu are repere exacte privind cantitățile de alimente ce ar trebui incluse în calculul coșului minim de consum. Proiectul ar urma să creeze „un standard de aur” care să ajute la stabilirea salariului minim.

Critici privind uniformizarea consumului

Proiectul a generat dezbateri aprinse în cadrul comisiei. Senatoarea Violeta Alexandru a apreciat că legea ar impune, în mod rigid, o anumită structură de consum pentru populație. Ea a susținut că prevederea unor cantități fixe de produse, precum pâinea sau făina, nu ține cont de diferențele dintre obiceiurile alimentare și nici de perspectiva angajatorilor.

La rândul său, senatorul Corneliu Negru a declarat că, din experiența sa de angajator, firmele nu vor majora salariul minim din proprie inițiativă. El a ridicat și problema nivelului cantităților prevăzute în proiect, considerându-le insuficiente pentru un trai decent.

Discuții despre echilibrul între angajați și mediul privat

În timpul dezbaterilor, senatoarea Doina Barcari a subliniat necesitatea unei diferențieri clare între principiile liberalismului economic și situațiile în care angajații nu sunt plătiți corespunzător. Potrivit acesteia, lipsa unei remunerări corecte poate duce la exploatarea forței de muncă.

Pe de altă parte, senatoarea Veta Păsculescu a afirmat că mediul privat are un rol esențial în susținerea bugetului statului. Violeta Alexandru a completat această idee, avertizând că o creștere a salariului minim stabilită fără consultarea angajatorilor ar putea conduce la reducerea numărului de salariați și la concedieri.

Senatorul Mircea Ionuț Sandu a susținut că profitul firmelor este generat în principal de munca angajaților și a apreciat că nivelul actual al salariului minim este prea scăzut.

Comisia pentru Muncă a adoptat un raport favorabil asupra proiectului de lege. Inițiativa urmează să fie supusă votului în plenul Senatului, iar decizia finală va aparține Camerei Deputaților, în calitate de for decizional, unde textul poate suferi modificări.