Huawei contestă la CCR legea care a blocat accesul companiei la infrastructura 5G din România

Gigantul chinez din telecomunicații Huawei a obținut în instanțele din România sesizarea Curții Constituționale, contestând legea națională care a stat la baza excluderii sale din proiectele de infrastructură 5G. Demersul readuce în prim-plan disputa juridică și de securitate privind rolul furnizorilor din state terțe în rețelele critice europene.

Contestația vizează Legea nr. 163/2021, act normativ care stabilește condițiile de autorizare pentru utilizarea echipamentelor în rețelele 5G din România. Legea permite respingerea cererilor de autorizare atunci când există evaluări privind riscuri sau vulnerabilități la adresa securității naționale.

În baza acestui cadru legal, autoritățile române au respins, la începutul anului 2024, solicitarea Huawei de a obține autorizarea necesară pentru furnizarea de echipamente în infrastructura 5G. Decizia a fost luată printr-un act guvernamental, după o evaluare a Consiliului Suprem de Apărare a Țării Consiliul Suprem de Apărare a Țării, organism responsabil de analiza riscurilor de securitate națională.

Litigiul în instanțele românești

Compania chineză a contestat decizia în justiția administrativă, susținând că nu ar fi existat o evaluare concretă și individualizată a riscurilor invocate. Ulterior, instanța a admis solicitarea de ridicare a unor documente clasificate care au stat la baza deciziei de excludere, pentru a putea fi analizate în cadrul procesului.

12:09, 26.03.2026 • ACTUALITATE

CCR validează bugetul pe 2026: sesizările AUR au fost respinse

14:44, 25.03.2026 • POLITICĂ

Legea terenurilor miniere și a locurilor de veci, făcută praf de CCR

În paralel, instanța de judecată a decis să trimită o excepție de neconstituționalitate către Curtea Constituțională a României, unde compania susține că legea 5G ar fi, în ansamblu, contrară Constituției, vizând mai multe articole considerate problematice din perspectiva drepturilor și libertăților economice.

Ce argumente au chinezii

Huawei susține că excluderea sa din piața 5G din România s-a bazat pe suspiciuni generale, fără o analiză tehnică detaliată a echipamentelor sau a riscurilor efective. De cealaltă parte, autoritățile române au argumentat că decizia se înscrie în cadrul mai larg al protejării infrastructurii critice, în contextul evaluărilor de securitate realizate la nivel național și internațional.

În Europa, mai multe state au restricționat sau limitat accesul furnizorilor considerați cu risc în infrastructurile de telecomunicații. Recent, avocatul general al Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a emis o opinie într-o speță similară din Estonia, privind compania Elisa Oyj și filiala sa Elisa Eesti AS.

În acea cauză, s-a arătat că statele membre pot, în principiu, să excludă echipamente sau furnizori din rețelele de telecomunicații pe criterii de securitate națională. Totuși, astfel de măsuri trebuie să fie justificate individual, supuse controlului instanțelor și evaluate inclusiv din perspectiva proporționalității.

Deși opiniile avocatului general nu sunt obligatorii pentru judecătorii CJUE, ele sunt frecvent luate în considerare în deciziile finale ale Curții.

Instanța română urmează să stabilească dacă procesul intern va fi suspendat până la pronunțarea CJUE într-o cauză similară sau dacă va continua analiza excepției de neconstituționalitate ridicate în cazul Huawei.