Cât de bolnave sunt cele 22 de companii monitorizate de vicepremierul Oana Gheorghiu
România deține un „muzeu al falimentului” viu, unde statul subvenționează agonia și plătește salarii în companii care nu mai produc nimic de decenii. În timp ce coloși economici ”ard” sute de milioane de lei anual sub povara unor datorii de peste 10 miliarde, în subsolurile economiei supraviețuiesc entități fantomă: companii cu un singur angajat, aflate în faliment de 18 ani, care încă mai generează costuri administrative.
Un document elaborat de aparatul de lucru a al vicepremierului Oana Gheorghiu, pe baza informațiilor date de Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice, dezvăluie că pierderile cumulate ale celor 22 de companii de stat monitorizate depășesc pragul de 10 miliarde de lei în datorii și capitaluri proprii negative în mai multe cazuri critice, în timp ce pierderile anuale agregate din zona operatorilor feroviari și de mobilitate urbană se situează în intervalul sute de milioane de lei anual. CFR Marfă înregistrează datorii totale de 4.717.542.883 lei și pierderi nete de 328.637.667 lei, Metrorex cumulează datorii de 4.911.430.415 lei și pierderi de 181.145.780 lei în 2024, iar CFR SA operează cu o pierdere netă de 432.055.951 lei, în condițiile unei subvenționări de aproximativ 77% din venituri. TAROM raportează datorii financiare de 929.509.955 lei și pierderi estimate de 186.000.000 lei pentru 2025, în timp ce sistemul feroviar de stat cumulează dezechilibre structurale recurente care depășesc capacitatea de acoperire din venituri proprii.
Costul inactivității administrative și al întârzierii deciziilor se reflectă în acumularea de pierderi istorice și în prelungirea procedurilor de insolvență sau lichidare pe perioade de ordinul anilor și chiar deceniilor. Petrotrans se află în faliment din 2007, cu datorii de 176.278.752 lei și un număr rezidual de un singur angajat, fără activitate economică reală. CFR Marfă continuă să genereze datorii bugetare semnificative, inclusiv 1.266.319.104 lei datorii bugetare, în contextul unui proces de ieșire ordonată care se întinde până în 2026–2030. SNCFR RA cumulează datorii bugetare de 1.276.456.213 lei, fără activitate și fără structură operațională. În același timp, SAAF înregistrează datorii de 41.943.012 lei în cadrul unei insolvențe deschise în 2024, iar CFR ILRU, intrat în faliment în 2025, cumulează datorii de 293.488.794 lei și capitaluri proprii negative de -268.357.860 lei.
Structura generală a acestor entități relevă un model repetitiv de întârziere decizională, acumulare de pierderi și prelungire a ciclurilor de lichidare. În numeroase cazuri, activele rămân blocate în proceduri juridice fără valoare economică recuperabilă integral, în timp ce costurile administrative și de întreținere procedurală continuă să crească.
Arhitectura generală a celor 22 de companii monitorizate de echipa Oanei Gheorghiu
Analiza companiilor de stat relevă o structurare în patru faze distincte, în funcție de gradul de viabilitate economică, nivelul de funcționalitate și capacitatea de generare a valorii.
Faza 1: Faza terminală – faliment cronic și colaps economic
Această categorie include entități aflate în lichidare sau insolvență fără activitate economică reală, unde funcția principală este juridică, nu operațională.
Petrotrans funcționează exclusiv ca dosar de faliment din 2007, cu datorii de 176.278.752 lei și activ redus la o infrastructură de conducte cu grad de uzură necunoscut. CFR ILRU, companie cu activitate de reparații locomotive și utilaje, se află în faliment din 2025, cu 293.488.794 lei datorii totale și pierderi de 59.505.352 lei, în contextul unei lichidări în desfășurare.
SAAF, o societate cu activitate de administrare de active financiare, fără componentă strategică, operează în insolvență din 2024, cu datorii de 41.943.012 lei și active de 25.712.383 lei. SFT, companie de transport turistic feroviar, înregistrează pierderi de 572.393 lei și datorii de 5.989.798 lei, cu activitate operațională închisă și active cu valoare patrimonială.
SNCFR RA reprezintă o anomalie istorică pentru că nu poate fi radiatä în absenta unei inițiative legislative punctuale. Regia cumulează datorii de 1.276.456.213 lei, fără angajați și fără activitate economică.
În această fază, valoarea economică este marginală sau nulă, iar costurile provin din menținerea procedurilor juridice deschise.
Faza 2: ieșire ordonată – lichidare controlată și monetizare de active
Această categorie include companii fără perspectivă de viabilitate economică, dar cu active care pot fi valorificate.
CFR Marfă reprezintă cel mai mare caz de dezechilibru structural, cu datorii totale de 4.717.542.883 lei, pierderi de 328.637.667 lei și datorii bugetare de 1.266.319.104 lei. Activitatea operațională este în proces de transfer către Carpatica Feroviar, cu orizont de ieșire ordonată până în 2030.
ROFERSPED, companie de transport marfă, înregistrează venituri de 32.770.167 lei și pierderi de 6.258.221 lei, cu acțiuni aflate sub sechestru ANAF și proces de valorificare forțată. Electrocentrale Grup funcționează cu activitate marginală și pierderi recurente, fără rol strategic în sistemul energetic.
În această fază, companiile nu mai sunt evaluate pentru continuitate, ci pentru valoarea activelor lichidabile.
Faza 3: infrastructură critică blocată – sisteme funcționale cu deficit structural
Această categorie include operatori strategici care funcționează, dar sunt afectați de dezechilibre financiare și instituționale.
CFR SA administrează infrastructura feroviară națională, cu venituri de 6.738.267.012 lei, pierderi de 432.055.951 lei și 24.192 angajați. Subvențiile reprezintă aproximativ 77% din venituri. CFR Călători operează cu 10.126 angajați, datorii de 1.274.386.231 lei și pierderi structurale compensate prin subvenții OSP. C.F.R. – S.C.L.R. Brașov funcționează ca entitate de mentenanță feroviară cu rol de suport pentru CFR Călători, având capitaluri proprii negative și un nivel ridicat de îndatorare, fiind integrată într-un sistem feroviar sub presiune structurală și aflată în proces de reorganizare și absorbție.
Metrorex cumulează datorii de 4.911.430.415 lei, pierderi de 181.145.780 lei și capitaluri proprii negative de 375.161.060 lei, cu blocaje generate de contracte rigide și costuri salariale fixe ridicate.
ELCEN, producătorul de căldură al Captialei, înregistrează datorii semnificative din relația cu Termoenergetica, în condițiile unei activități operaționale profitabile. OIL Terminal funcționează ca operator logistic strategic cu profitabilitate relativ stabilă.
În această fază, problema centrală este rigiditatea structurală, nu lipsa activității.
Faza 4: entități funcționale și tranziționale
Această categorie include companii stabile sau în proces de reorganizare fără risc sistemic imediat.
CNCIR operează ca monopol reglementat cu profitabilitate stabilă. ROMAERO se află într-o zonă de risc financiar, dar cu rol industrial strategic. Avioane Craiova funcționează ca operator dependent de contracte de stat în domeniul apărării. Telecomunicații CFR, cu venituri de 74.259.050 lei și pierderi de 7.372.150 lei, se află în proces de fuziune cu CFR SA. Tipografica Filaret, cu cifră de afaceri de 5.348.579 lei și profit de 106.172 lei, prezintă eficiență redusă și este destinată testării costului comparativ înainte de integrare.
Structura portofoliului de stat relevă o distribuție în care aproximativ o treime dintre entități se află în fază terminală sau insolvență avansată, o altă treime în procese de ieșire ordonată, iar restul în zona infrastructurilor critice cu disfuncționalități structurale. Sub 15% dintre companii pot fi considerate stabile sau funcționale fără intervenții majore.