Radu Miruță, despre drona de la Galați: A zburat 15 kilometri în spațiul aerian românesc

Un nou incident la granița României readuce în atenție riscurile generate de războiul din Ucraina, după ce fragmente dintr-o dronă rusească au ajuns pe teritoriul țării, în zona Galați. Ministrul Apărării, Radu Miruță, a confirmat că este vorba despre un model nou de dronă, de tip Geran 2, utilizat de Federația Rusă în atacurile asupra infrastructurii ucrainene.

Dronă rusească, identificată după impact

Potrivit oficialului, drona a zburat la altitudine joasă timp de aproximativ patru minute, parcurgând o distanță de circa 15 kilometri în spațiul aerian național. Incidentul s-a produs în contextul unui atac intens desfășurat de Rusia asupra unor obiective din Ucraina, în apropierea graniței cu România, în zona Reni.

„După motor și caracteristici, este vorba despre o dronă de tip Geran 2, model nou, fabricat în Rusia”, a precizat ministrul Apărării.

Acesta a subliniat că, deși România nu este parte a conflictului, efectele războiului declanșat de Federația Rusă pot ajunge uneori pe teritoriul național, mai ales în zonele apropiate de graniță.

13:29 • ACTUALITATE

Prima reacție a lui Ilie Bolojan în cazul dronei rusești, prăbușită la Galați: Cer ferm Rusiei să înceteze

11:28 • ACTUALITATE

Evacuări în Galați, după ce o dronă lansată de Rusia s-a prăbușit. Alimentarea cu gaze, oprită

Capacități de monitorizare și limitări

Ministrul Apărării a explicat că Armata Română are capacitatea de monitorizare completă a spațiului aerian, însă de la o anumită altitudine în sus. În cazul obiectelor de dimensiuni mici, care zboară la altitudini foarte joase, detectarea poate fi îngreunată de condițiile de relief.

Pentru astfel de situații, sistemul național include radare mobile, capabile să acopere zonele vulnerabile. Totuși, numărul acestor echipamente este limitat, iar ele sunt amplasate în funcție de evaluarea riscurilor.

„Pentru zborul unor obiecte mici, la altitudini foarte joase, în zone cu relief care limitează capacitățile radar, sunt dezvoltate și integrate soluții radar mobile, locale, care văd tot. Dar numărul acestora este limitat”, a explicat ministrul.

Reconfigurarea sistemelor de apărare

În urma incidentului, Statul Major al Apărării analizează posibilitatea rearanjării dispozitivelor de monitorizare și apărare în zona de graniță cu Ucraina. Măsura vine în contextul evoluției recente a atacurilor rusești în apropierea teritoriului României.

Citeşte şi: Evacuări în Galați, după ce o dronă lansată de Rusia s-a prăbușit. Alimentarea cu gaze, oprită

Oficialii militari reevaluează modul în care sunt distribuite capabilitățile existente, astfel încât să poată răspunde mai eficient unor scenarii similare.

Noi investiții și modernizarea apărării

Radu Miruță a menționat că Ministerul Apărării dezvoltă constant noi soluții, fie prin achiziții, fie prin optimizarea sistemelor existente. Obiectivul este acoperirea unor riscuri care, până recent, nu erau considerate prioritare.

Ministrul a făcut referire și la programul SAFE, care vizează modernizarea sistemelor de apărare antiaeriană. Potrivit acestuia, dacă aceste capabilități ar fi fost deja operaționale, există șanse ca drona să fi fost detectată și interceptată.

Contextul regional și colaborarea internațională

Autoritățile române lucrează împreună cu partenerii din NATO și Uniunea Europeană pentru a anticipa și gestiona riscurile generate de conflictul din Ucraina.

Ministrul Apărării a precizat că este în contact permanent cu Ministerul Afacerilor Externe pentru a transmite un mesaj ferm către Federația Rusă în urma incidentului.

În același timp, oficialii subliniază că niciun sistem de apărare nu poate intercepta în totalitate fragmentele rezultate în urma unor atacuri masive desfășurate la altitudini joase și în condiții dificile de relief.