Capcana fiscală din paharul cu bere: De ce creșterea taxelor a împins piața la cel mai scăzut nivel din ultimii 20 de ani

Publicat: 28 apr. 2026, 17:16, de Andrei Ceausescu, în ECONOMIE , ? cititori
Capcana fiscală din paharul cu bere: De ce creșterea taxelor a împins piața la cel mai scăzut nivel din ultimii 20 de ani

Piața berii din România a ajuns în 2025 la cel mai scăzut nivel din ultimele două decenii, în contextul creșterii accizei și al scăderii consumului. Directorul general al Asociației Berarii României, Constantin Bratu, a declarat că „în 2025, piața berii din România se află la pragul minim istoric: 14,4 milioane de hectolitri”.

El a precizat că evoluția din ultimii ani nu indică o variație temporară, ci o tendință de contracție. „Dacă în 2024 ne-am stabilizat în jur de 15 milioane de hectolitri, din păcate acest lucru nu s-a întâmplat anul trecut”, a spus Bratu. Potrivit datelor prezentate, piața a scăzut cu aproximativ 15% în ultimii patru ani.

Unul dintre factorii indicați în mod direct este creșterea accizei la bere. Bratu a afirmat că „am avut o creștere galopantă în ultimii patru ani de zile, de plus 55% creșterea accizei în lei”. El a adăugat că „doar în ultimele 15 luni, practic de la 1 ianuarie 2025 până în prezent, acciza a crescut cu 26,2%”.

Acesta a comparat nivelul fiscalității din România cu cel din alte state europene: „suntem cu aproximativ 46% mai scumpi în termen de acciză decât dacă am fi plătit-o în Germania”.

În ceea ce privește efectele asupra veniturilor bugetare, reprezentantul industriei a afirmat că majorarea taxelor nu a generat rezultatele estimate. „Din păcate, încasările pe care statul român le-a avut direct de la producătorii de bere au fost mai mici anul trecut”, a spus Bratu. El a precizat că „am avut o creștere de acciză de 14,7% în 2025, dar încasările, contribuțiile directe, cât au plătit producătorii de bere, au scăzut cu aproape 30 de milioane de euro”.

În același context, el a adăugat că „din păcate, creșterea de acciză a părut a fi o soluție, dar nu a fost o soluție în ceea ce privește încasările pe care le-au avut”.

Un alt element central din analiza pieței este schimbarea comportamentului de consum. Constantin Bratu a declarat că „Horeca în 2025 pentru noi a ajuns iarăși la un minim istoric: 9% din berea consumată în România este în restaurante, terase, pub-uri”.

El a descris o mutare a consumului către gospodării: „observăm o migrare a consumului din Horeca către acasă”. În opinia sa, această evoluție nu este determinată de ofertă, ci de comportamentul consumatorilor: „ne-am dori să fim mai mult în acest segment, dar nu este lipsa noastră de disponibilitate”.

În paralel, industria arată că există o capacitate de producție neutilizată. Bratu a afirmat că „avem aproximativ 30% capacitate de producție pe care o putem folosi”. El a amintit că în trecut piața a depășit niveluri mai ridicate: „în 2008 depășisem 20 de milioane de hectolitri”.

Un alt fenomen semnalat este creșterea importurilor. Potrivit acestuia, „importurile de bere au crescut cu 35%, ceea ce reprezintă un semnal de alarmă”. El a adăugat că sectorul rămâne în mare parte dominat de producția internă: „suntem unul dintre puținele sectoare în care cererea este acoperită de producția națională în proporție de 95,5%”.

Bratu a avertizat că această structură se modifică: „acest trend de creștere a importurilor îl luăm ca un semnal de alarmă”.

În ceea ce privește exporturile, acestea rămân reduse. Reprezentantul asociației a precizat că „exporturile s-au păstrat în limita de 3% aproximativ”, iar în condițiile unei piețe stabile, acestea ar fi putut scădea ca pondere.

Datele privind ocuparea forței de muncă arată, de asemenea, o ușoară scădere. „La nivelul anului 2025 erau 57.800 de angajați direct și indirect în sectorul berii”, a spus Bratu, față de „aproape 60.000” în anul precedent.

Pe partea de investiții, industria a înregistrat o creștere. Constantin Bratu a declarat că „2025 a fost un an al investițiilor, care s-au ridicat la aproximativ 100 de milioane de euro, în creștere față de 75 de milioane de euro în 2024”.

El a explicat că deciziile de investiții sunt luate cu un an înainte: „investițiile se realizează în anul curent, dar ele se decid cu un an înainte”.

Într-o perspectivă mai largă, reprezentantul industriei a afirmat că sectorul a acumulat investiții de 2,2 miliarde de euro în ultimii 21 de ani și contribuții totale la bugetul de stat de 5,63 miliarde de euro. „Sunt niște cifre care ajută economia națională”, a spus acesta.

El a adăugat și o afirmație privind conformarea fiscală a sectorului: „suntem sectorul cu zero evaziune fiscală din România din punct de vedere al producției”.

Președintele Asociației Berarii României, Boris Miloushev, a confirmat dimensiunea economică a industriei și caracterul său local. El a declarat că „berea este unul dintre cele mai locale produse de larg consum din România: peste 95% din consum este acoperit din producția internă”.

Acesta a mai spus că sectorul susține „peste 57.800 de locuri de muncă” și contribuie anual „cu 3 miliarde la PIB și 1 miliard la bugetul de stat”.

În România funcționează în prezent 88 de fabrici de bere, dintre care 76 sunt microberării, distribuite în aproximativ 75% dintre județele țării.