Sfârșitul zborurilor ieftine? Criza combustibilului ne poate schimba lumea

Prețul combustibilului pentru avioane s-a dublat de la începutul războiului din Iran. Rămâne întrebarea cât de gravă poate deveni această criză și dacă ar putea accelera tranziția către aviația fără emisii de carbon („jet zero”), scrie The Guardian.

Ce s-ar întâmpla dacă lumea ar rămâne fără petrol? În mod evident, zborurile ar fi afectate grav. Întrebarea mai concretă este dacă, în cazul prelungirii conflictului și al blocării strâmtorii Hormuz, companiile aeriene ar putea ajunge să nu mai aibă suficient combustibil.

Situația este fără precedent la nivel global. Deși aviația a fost afectată de crize majore – pandemia COVID-19 sau erupția vulcanului din Islanda din 2010, care a paralizat spațiul aerian european – niciodată nu a fost oprită de o penurie globală de combustibil.

Potrivit profesorului Richard Green (Imperial College London), o epuizare totală a combustibilului este puțin probabilă. Chiar dacă o mare parte din petrolul global trece prin strâmtoarea Hormuz, există rute alternative prin conducte și alte regiuni producătoare care pot compensa parțial.

De asemenea, rafinăriile pot ajusta într-o anumită măsură producția de tipuri diferite de combustibili, inclusiv kerosen de aviație.

Chiar dacă nu se ajunge la lipsă efectivă, efectul imediat este creșterea puternică a prețurilor.

Amrita Sen (Energy Aspects) avertizează că, în cazul prelungirii conflictului, stocurile ar putea fi epuizate și piața ar rămâne fără „perne de siguranță”. Chiar și dacă situația s-ar stabiliza rapid, revenirea la normal ar dura luni.

Profesorul Rafael Palacios (Imperial College London) confirmă că prețul combustibilului pentru avioane s-a dublat în doar câteva luni, ajungând aproape de nivelul benzinei de anul trecut.

Criza începe deja să afecteze companiile aeriene:

• Lufthansa a anunțat reducerea a aproximativ 20.000 de zboruri
• Spirit Airlines a intrat în faliment
• Virgin Atlantic a anunțat creșteri de prețuri
• IAG (compania care deține British Airways) a introdus ajustări tarifare
• easyJet încearcă să limiteze riscul prin politici de rezervare cu preț garantat, deși doar pentru o perioadă limitată

Industria se confruntă astfel cu incertitudine și volatilitate a prețurilor de la o săptămână la alta.

Jenny Southan (Globetrender), care a analizat tendințele din turism, arată că aproape jumătate dintre actorii din industrie se așteaptă la fluctuații săptămânale ale prețurilor. Mulți călători amână rezervările până la stabilizarea situației.

Ea subliniază că actuala criză este mai complexă decât altele recente, deoarece afectează simultan energia, geopolitica și încrederea în piață.

Din perspectiva companiilor aeriene, Stefan Kreuzpaintner (Lufthansa) explică faptul că impactul depinde de două lucruri: prețul combustibilului și capacitatea companiilor de a-și „bloca” costurile în avans (hedging). În plus, distribuția combustibilului la destinație poate crea probleme logistice.

Companiile mari încearcă să se protejeze prin contracte financiare de tip hedging. De exemplu, Lufthansa afirmă că și-a asigurat o mare parte din combustibil pentru anul curent.

Ryanair susține că este una dintre cele mai bine protejate companii din Europa, în timp ce IAG recunoaște că nu poate evita complet efectele creșterilor de preț.

Cele mai vulnerabile sunt companiile low-cost și cele cu rute scurte, care au marje mai mici de profit.

Unii experți consideră că aceste crize pot accelera schimbările necesare în industrie.

Rafael Palacios afirmă că presiunea economică forțează gândirea unor alternative, chiar dacă schimbarea este lentă. Tot el subliniază că aviația este puternic dependentă de combustibili fosili din cauza lipsei de alternative viabile la scară mare.

Richard Green citează ideea celebră a fostului oficial OPEC Sheikh Ahmed Zaki Yamani: „Problema prețurilor mari la petrol este chiar prețul mare al petrolului”, sugerând că piața se adaptează inevitabil – prin trecerea la tehnologii alternative sau reducerea consumului.

Există două direcții principale:

1. Combustibili sintetici
   Produși prin inversarea procesului de ardere, folosind carbon și hidrogen. Sunt însă de aproximativ 10 ori mai scumpi și necesită cantități uriașe de energie regenerabilă.
2. Hidrogenul
   Poate fi folosit ca combustibil, inclusiv în motoare experimentale dezvoltate de companii precum Rolls-Royce. Problema este infrastructura complet diferită și necesitatea stocării la temperaturi foarte joase.

Inginerii lucrează și la avioane mult mai eficiente energetic, cu designuri complet diferite ale aripilor și structurilor.

Totuși, Rafael Palacios avertizează că aceste schimbări necesită investiții globale uriașe și cooperare internațională, ceea ce face tranziția lentă – probabil de ordinul a câteva decenii.

Pe termen lung, aviația ar putea deveni mai scumpă și mai puțin accesibilă, rămânând în mare parte un serviciu utilizat frecvent de o minoritate a populației globale.

Totuși, Richard Green subliniază că efectele prețurilor mari sunt globale și afectează inclusiv economiile dependente de energie și fertilizanți din regiunea Golfului, arătând că impactul crizei depășește cu mult industria aviatică.

În final, ideea centrală rămâne aceea că tranziția energetică a aviației nu se va produce lent și natural, ci probabil doar în urma unor crize majore care forțează schimbarea.