Cum a aruncat Nicușor Dan CSAT și SRI în… aer!

Pe data de 3 iulie 2023, Eduard Hellvig a demisionat din funcția de director al Serviciului Român de Informații și pe 10 iulie 2023, Parlamentul României a luat act de demisia acestuia și a declarat vacantă această funcție.

De atunci au trecut aproape trei ani și nici fostul președinte Klaus Iohannis, nici actualul locatar de la Palatul Cotroceni, Nicușor Dan, n-au catadicsit să propună Parlamentului un nou director al SRI.

Practic, din 10 iulie 2023 și până astăzi, conducerea SRI este asigurată de prim-adjunctul directorului SRI, general Răzvan Ionescu, care este director interimar. Mai mult, pe 7 iunie 2024, adjunctul directorului SRI, Romeo-Cristian Bizadea, a demisionat din funcție și, astfel, funcționarea SRI este cam în afara legii. De ce? Pentru că la articolul 24 al Legii nr. 14 din 24 februarie 1992 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului Român de Informaţii, se precizează că „Directorul Serviciului Român de Informaţii are un prim-adjunct, care este şi înlocuitorul legal al acestuia, precum şi 3 adjuncţi”.

Ori, după data de 10 iulie 2023, dar mai ales după data de 7 iunie 2024, SRI nu mai funcționează conform articolului 24 din Legea nr.14/1992, adică nu mai are director, ci doar director interimar și doi adjuncți. Însă, președintele României, Nicușor Dan, n-a avut chef să propună Parlamentului un nou director civil la conducerea SRI din motive controversate și cu implicații uriașe pentru România, mai ales că războiul Ucrainei cu Rusia este încă în plină desfășurare.

09:54 • POLITICĂ

Condițiile PSD pentru noul Guvern: Fără Ilie Bolojan premier și alianță exclusiv pro-occidentală

15:45 • POLITICĂ

Cu ce propuneri vor merge mâine partidele la Cotroceni

Totodată, în articolul 1 al Legii nr. 14/1992 se menționează că „Activitatea Serviciului Român de Informaţii este controlată de Parlament”, iar „Serviciul Român de Informaţii este serviciul organizat de stat, specializat în domeniul informaţiilor privitoare la siguranţa naţională a României, parte componentă a sistemului naţional de apărare, activitatea sa fiind organizată şi coordonată de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării”.

Numai că funcționarea, cam pe lângă lege, a SRI, de aproape trei ani, afectează direct și activitatea CSAT. Cum așa? Foarte simplu. În Legea nr. 415 din 27 iunie 2002 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, se stipulează la articolul 5 că „Președintele României îndeplinește funcția de președinte al CSAT”, prim-ministrul Guvernului României „îndeplinește funcția de vicepreședinte al CSAT” iar ceilalți membri CSAT sunt: „ministrul apărării naționale, ministrul de interne, ministrul afacerilor externe, ministrul justiției, ministrul industriei și resurselor, ministrul finanțelor publice, directorul Serviciului Român de Informații, directorul Serviciului de Informații Externe, șeful Statului Major General și consilierul prezidențial pentru securitate națională”.

Aceeași lege prevede că „CSAT lucrează în prezența a cel puțin două treimi din numărul membrilor săi și adoptă hotărâri prin consens”. Dar atenție, Legea nr.415/2002 prevede foarte clar că „În situația în care un membru al Consiliului Suprem de Apărare a Țării nu poate participa la ședința, el poate fi reprezentat, fără drept de vot, de înlocuitorul său legal”.

Ca atare, după demisia lui Eduard Hellving din 10 iulie 2023 și până astăzi, la ședințele CSAT a participat directorul interimar al SRI, Răzvan Ionescu. Care SRI funcționează pe lângă lege, ținând cont că nu are director civil și doar doi adjuncți, adică conducerea operativă a SRI, care este Biroul executiv, nu mai este alcătuită din director, primul adjunct al directorului și adjuncții directorului.

Se pune acum întrebarea: cum s-au luat deciziile în cadrul CSAT, mai ales când s-a decis anularea alegerilor prezidențiale din decembrie 2024, dacă directorul interimar al SRI nu avea drept de vot? Dar a încălca legea este ușor, însă a suporta consecințele este greu. Așadar, am ajuns la vorbele lui Cicero: „Cine încalcă legea o dată, va fi tentat să o facă și a doua oară„, adică, pas cu pas, Nicușor Dan a călcat pe urmele lui Klaus Iohannis și ne mai mirăm că „licuriciul” nu ne bagă-n seamă!