Criza loveşte şi în preţurile pentru cireşe. Cât costă un kilogram

Glumele de pe internet despre cireșe cumpărate „în rate” sau schimbate pe vacanțe exotice nu au apărut întâmplător. În ultimii ani, fructele care altădată erau culese gratis din copacii din jurul blocului au ajuns să fie privite aproape ca un produs de lux, mai ales la început de sezon, când prețurile urcau la niveluri greu de justificat pentru mulți cumpărători.

În 2026, însă, piața cireșelor a avut o evoluție spectaculoasă. Potrivit Mediafax, anul a început cu unele dintre cele mai mari prețuri din ultimii ani, dar a ajuns, în doar câteva săptămâni, la unele dintre cele mai mici valori din ultima perioadă, odată cu apariția producției locale.

La finalul lunii aprilie, un kilogram de cireșe din Spania se vindea cu aproximativ 180 de lei în Sibiu. În prima săptămână din mai, în unele piețe, precum cele din Oradea, prețurile coborâseră deja la 80 de lei pe kilogram. Pe măsură ce oferta locală a crescut, scăderea s-a accelerat, iar în piețele din București au apărut cireșe și la 10-20 de lei kilogramul.

De la 180 de lei la 10 lei kilogramul

Evoluția din acest an este una dintre cele mai abrupte din ultimul deceniu. La început de sezon, cireșele au fost vândute la prețuri de 150-180 de lei pe kilogram, pe fondul importurilor timpurii și al unei oferte limitate. Ulterior, odată cu intrarea pe piață a cireșelor românești, prețurile au coborât rapid.

În mod obișnuit, cireșele au ajuns să coste între 20 și 50 de lei pe kilogram în piețe, iar în unele cazuri, mai ales la producători sau în piețele aglomerate, au fost înregistrate prețuri de 10-30 de lei kilogramul.

Această diferență uriașă între vârful de început de sezon și prețurile minime apărute în aceeași lună transformă anul 2026 într-un caz aparte. Practic, cireșele au fost, în același sezon, și printre cele mai scumpe din ultimii ani, și printre cele mai accesibile.

Cum au evoluat prețurile în ultimii ani

În 2024, primele cireșe apărute în piețe, în mare parte din import, costau în jur de 100 de lei pe kilogram. Pe parcursul lunii mai, prețurile s-au stabilizat, iar un kilogram se vindea de obicei cu 60-70 de lei în piețe.

Pentru cei care cumpărau direct de la producători sau din zonele de proveniență, prețurile coborau semnificativ, până la 20-40 de lei pe kilogram. A fost un an relativ echilibrat, fără fluctuații extreme.

În 2025, nivelul de pornire a fost mai ridicat. Primele cireșe au ajuns la aproximativ 130 de lei pe kilogram, iar în piețe prețurile au rămas mai mari decât în anul precedent, între 70 și 120 de lei, în funcție de perioadă și calitate.

Chiar și după apariția unei oferte mai consistente, scăderile nu au fost la fel de puternice, iar pragul minim s-a oprit, în general, în jur de 50 de lei pe kilogram. Piața a fost mai tensionată, iar una dintre explicații a fost legată de problemele cauzate de climă, după un val de ger care a lovit țara la începutul lunii aprilie.

Cât costă cireșele în piețele din București

În piețele din Capitală, diferențele de preț sunt vizibile de la o tarabă la alta, în funcție de proveniență, soi și zonă.

În Piața Titan, cireșele din Grecia au ajuns la 20 de lei pe kilogram, în timp ce soiurile pietroase se vând cu aproximativ 30 de lei kilogramul.

În Piața Obor, una dintre cele mai mari piețe din București, oferta este și mai variată. Cireșele românești din Voinești pot fi găsite la 10, 16, 20 sau 25 de lei pe kilogram. În același timp, cireșele importate din Bulgaria costă aproximativ 27 de lei, iar cele pietroase ajung la 30-35 de lei kilogramul.

În Piața Domenii, prețurile sunt mai ridicate. Soiul „inimă de porumbel” ajunge la 60 de lei pe kilogram, cireșele etichetate drept foarte dulci costă în jur de 45 de lei kilogramul, iar cele pietroase se vând cu aproximativ 50 de lei. Comercianții nu specifică întotdeauna țara de proveniență.

În Piața Amzei, la început de sezon, cele mai ieftine cireșe porneau de la 50 de lei pe kilogram. Vânzătorii pun fluctuațiile de preț pe seama costurilor ridicate, în special a chiriilor pentru spațiile comerciale.

În online, cireșele ECO ajung și la 180 de lei/kg

Cele mai mari prețuri nu sunt însă neapărat în piețele tradiționale, ci în supermarketurile online. Aici, diferența este dată în special de eticheta ECO și de modul de ambalare.

Pe platforma Freshful, cireșele standard ajung la aproximativ 65-68 de lei pe kilogram. În schimb, variantele ECO din România sau Buzău urcă spectaculos, între 150 și 175 de lei pe kilogram, în funcție de ambalaj.

Situația este similară și pe Sezamo. Cireșele ECO din Italia costă aproximativ 80 de lei pe kilogram, în timp ce cele românești ECO ajung la 160 de lei pe kilogram sau chiar 180 de lei pentru caserolele mici. Cireșele din Grecia, chiar și la gramaj redus, rămân la aproximativ 150 de lei pe kilogram.

Diferența este semnificativă: în timp ce în piețe cireșele pot coborî până la 10–20 de lei kilogramul, în online prețurile pot fi de până la zece ori mai mari pentru produsele premium sau ecologice.

De ce apar diferențe atât de mari

Prețurile foarte diferite au mai multe explicații. La început de sezon, cireșele sunt aduse în principal din import, din țări precum Spania sau Grecia, iar cantitățile disponibile sunt mici. Oferta limitată și cererea mare duc automat la prețuri ridicate.

Originea fructelor contează, de asemenea. Cireșele din import sunt mai scumpe din cauza transportului și a costurilor logistice. Pe măsură ce apar fructele românești, prețurile încep să scadă.

Contează și locul de vânzare. Piețele centrale din București au, de regulă, prețuri mai mari decât piețele de cartier, pe fondul chiriilor mai ridicate și al cererii mai mari.

Un alt factor important este segmentul ECO. Cireșele bio sau certificate ecologic sunt vândute la prețuri mult mai mari, uneori chiar duble față de cele convenționale, mai ales în retailul online.

Cererea de la început de sezon rămâne, la rândul ei, un element decisiv. Cireșele sunt un produs cumpărat adesea „de poftă”, iar mulți clienți acceptă prețuri ridicate în primele săptămâni, ceea ce menține nivelul mare al prețurilor până când oferta locală devine suficient de consistentă.