România duce cazul dronei de la Galați în Consiliul de Securitate al ONU. Zeci de state își exprimă solidaritatea

Consiliul de Securitate al Organizației Națiunilor Unite s-a reunit luni seară, la New York, într-o sesiune extraordinară convocată la solicitarea României, după incidentul grav produs la Galați, unde o dronă de proveniență rusească s-a prăbușit peste un bloc de locuințe și a explodat. Este pentru prima dată în ultimele decenii când România cere o reuniune de urgență a principalului organism de securitate al ONU pentru un incident care afectează direct teritoriul și cetățenii săi.

Ședința a fost organizată în contextul în care, în noaptea de 28 spre 29 mai, o dronă de tip Geran-2, utilizată de armata rusă în atacurile împotriva Ucrainei, a intrat în spațiul aerian românesc și s-a prăbușit pe acoperișul unui bloc din municipiul Galați. Explozia care a urmat a provocat un incendiu, a rănit două persoane și a determinat evacuarea zecilor de locatari ai imobilului.

Înaintea reuniunii, ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a prezentat o declarație comună susținută de 56 de state, printre care aliați ai României din Uniunea Europeană și NATO, dar și parteneri din alte regiuni ale lumii. Mesajul transmis a fost unul ferm: încălcarea spațiului aerian al unui stat suveran și punerea în pericol a vieții civililor reprezintă un comportament inacceptabil și o încălcare gravă a normelor internaționale.

Potrivit șefei diplomației române, incidentul de la Galați nu poate fi privit ca un eveniment izolat, ci trebuie analizat în contextul atacurilor repetate lansate de Rusia asupra infrastructurii ucrainene aflate în apropierea granițelor României. Ea a subliniat că, de la declanșarea războiului împotriva Ucrainei, au existat numeroase situații în care drone sau fragmente provenite din atacurile rusești au ajuns pe teritoriul unor state vecine, însă cazul de la Galați este primul care s-a soldat cu răniți în rândul cetățenilor români.

21:11 • ACTUALITATE

NATO trimite întăriri în România: elicoptere spaniole și militari italieni. De ce nu a fost activat Articolul 4

16:52, 31.05.2026 • ACTUALITATE

Raport oficial: drona prăbușită la Galați este un Geran-2 rusesc, potrivit concluziilor anchetei tehnice

În intervenția sa în fața Consiliului de Securitate, Oana Țoiu a descris momentul drept unul de maximă gravitate pentru România. Ea a amintit că țara noastră este membră a ONU de peste șapte decenii și că, până acum, nu a fost nevoie să solicite o reuniune de urgență a Consiliului pentru un incident care să o privească în mod direct.

Ministra a afirmat că România a construit, în ultimele trei decenii, un profil de stabilitate și securitate în regiune, dezvoltând o economie puternică și consolidându-și rolul de partener strategic în cadrul NATO și al Uniunii Europene. Tocmai de aceea, a spus ea, autoritățile române consideră că este esențial ca astfel de incidente să nu fie tratate cu indiferență și să nu fie acceptate ca parte a unei noi realități regionale.

Unul dintre principalele mesaje transmise de reprezentanta României a fost că repetarea unor asemenea încălcări riscă să ducă la normalizarea unor acțiuni care, în realitate, reprezintă amenințări directe la adresa păcii și securității internaționale. Ea a atras atenția că responsabilitatea comunității internaționale este de a menține limitele impuse de dreptul internațional și de a împiedica modificarea lor prin forță sau intimidare.

Potrivit informațiilor prezentate de partea română, analiza efectuată de structurile militare indică faptul că drona care a căzut la Galați făcea parte dintr-un grup mai amplu de aparate fără pilot utilizate în timpul unui atac nocturn împotriva infrastructurii civile și portuare din zona Dunării, în Ucraina. Autoritățile române consideră că intrarea acesteia pe teritoriul național este o consecință directă a operațiunilor militare desfășurate de Rusia în apropierea frontierelor NATO.

Numeroși reprezentanți ai statelor membre ale Consiliului de Securitate și-au exprimat sprijinul pentru România în timpul dezbaterilor. Ambasadorii Franței, Marii Britanii, Danemarcei, Letoniei și Greciei au condamnat incidentul și au apreciat că acesta reflectă riscurile generate de continuarea războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei.

Reprezentantul Statelor Unite a reafirmat solidaritatea Washingtonului cu România și a transmis că SUA rămân angajate în apărarea tuturor aliaților din cadrul NATO. Oficialul american a condamnat atacurile rusești și a subliniat că astfel de incidente demonstrează impactul pe care conflictul îl poate avea asupra securității întregii regiuni.

Mesaje similare au fost transmise și de reprezentanții Bahrainului, Panama, Republicii Democrate Congo și Somaliei, care au criticat comportamentul Rusiei și au susținut poziția României.

Pe de altă parte, ambasadorul Federației Ruse la ONU, Vasili Nebenzia, a respins acuzațiile formulate de București și a susținut că reuniunea a fost convocată pe baza unor afirmații pe care le consideră nefondate. Acesta a declarat că Moscova dorește o analiză obiectivă a incidentului și a contestat concluziile prezentate de autoritățile române.

Diplomatul rus a afirmat că armata rusă a desfășurat într-adevăr operațiuni militare în zona porturilor ucrainene de la Marea Neagră, însă a pus sub semnul întrebării versiunea potrivit căreia drona care a explodat la Galați ar fi fost una dintre cele lansate de Rusia. În opinia sa, caracteristicile tehnice ale aparatului și efectele produse de explozie nu ar corespunde descrierii prezentate de partea română.

Totodată, Nebenzia a acuzat autoritățile române că au luat decizii politice înainte de finalizarea unei investigații complete și a criticat măsurile diplomatice adoptate de București după incident. El a făcut referire inclusiv la închiderea Consulatului Rusiei de la Constanța și la declararea consulului Andrey Kosilin drept persona non grata.

În intervenția sa, reprezentantul Chinei a adoptat o poziție mai rezervată. Acesta a apreciat că incidentul este o consecință a extinderii efectelor războiului din Ucraina asupra întregii regiuni și a reiterat apelurile formulate în repetate rânduri de Beijing pentru încetarea focului și reluarea negocierilor diplomatice.

Reuniunea s-a încheiat după mai multe ore de dezbateri, în cadrul cărora majoritatea intervențiilor au exprimat preocupare față de impactul conflictului ruso-ucrainean asupra securității regionale și au evidențiat necesitatea respectării normelor internaționale.

Incidentul de la Galați continuă să fie analizat de autoritățile române. Potrivit concluziilor preliminare prezentate de președintele Nicușor Dan după ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării, traseul dronei a fost reconstituit în detaliu, iar datele disponibile indică faptul că aparatul provenea din Rusia și făcea parte dintr-un atac coordonat cu zeci de drone lansate asupra Ucrainei.

În urma acestui episod, autoritățile de la București au decis intensificarea măsurilor de securitate în zona de est a țării și au transmis că vor continua demersurile diplomatice pentru atragerea atenției comunității internaționale asupra riscurilor generate de războiul aflat la granițele României.