O eroare de câteva secunde care ar fi aruncat Constanța în aer. Traiectoria dronei alimentează suspiciuni privind ținta reală

Incidentul recent în care o dronă militară a ajuns în zona Portului Constanța continuă să genereze dezbateri și interpretări în spațiul public. Una dintre analizele care au atras atenția a fost distribuită pe Facebook de Octavian Berceanu, fost comisar general al Gărzii Naționale de Mediu.

În mesajul publicat pe rețeaua de socializare, Berceanu preia o serie de argumente care pun sub semnul întrebării caracterul accidental al traseului urmat de dronă și ridică probleme legate de vulnerabilitățile infrastructurii portuare din Constanța.

Traiectoria dronei alimentează suspiciuni privind ținta reală

Potrivit analizei distribuite de Octavian Berceanu, varianta unui zbor întâmplător sau a unei traiectorii neghidate este dificil de susținut, având în vedere manevrele efectuate înainte ca aparatul să se oprească în zona portuară.

„Probabilitatea ca drona să treacă printre digurile Portului Constanța, să facă un viraj la 90 grade la stânga, iar un viraj la stânga și unul la dreapta iar apoi să meargă direct spre Oil Terminal Constanța sau Chimpex, fără să fie ghidată, este aproape zero,” explică Octavian Berceanu în analiza sa.

15:33 • ACTUALITATE

Ucraina confirmă că drona explodată în Portul Constanța îi aparținea. Kievul invocă războiul electronic al Rusiei

14:50 • ACTUALITATE

Explozie în Portul Constanța după autodetonarea unei drone marine. Alertă de securitate pe litoral și în Delta Dunării

Autorul textului susține că drona a traversat un perimetru extrem de sensibil, efectuând mai multe schimbări de direcție și apropiindu-se de obiective strategice importante. În acest context, este avansată ipoteza că o eroare de poziționare GPS de doar două-trei secunde ar fi putut modifica decisiv punctul în care aparatul și-a încheiat deplasarea.

Un viraj anticipat ar fi schimbat complet deznodământul

Conform scenariului prezentat în postarea distribuită online, drona s-ar fi agățat de sistemul plutitor utilizat pentru limitarea poluării petroliere din zona Oil Terminal după ce a executat un viraj cu câteva secunde mai devreme decât ar fi fost planificat.

În condițiile în care sistemele GPS pot înregistra mici abateri de localizare, autorul consideră că o diferență de câteva zeci de metri ar fi putut conduce aparatul spre alte zone ale portului.

Analiza susține că, dacă schimbarea de direcție ar fi avut loc puțin mai târziu, drona ar fi putut ajunge în apropierea unor obiective industriale considerate critice pentru funcționarea portului.

Depozitele industriale și terminalele petroliere, în centrul îngrijorărilor

Textul distribuit de Octavian Berceanu atrage atenția asupra existenței în zonă a unor depozite de azotat de amoniu, a stocurilor de cărbune și a infrastructurii petroliere. Potrivit autorului, un impact într-un asemenea perimetru ar fi avut potențialul de a genera efecte mult mai grave decât explozia propriu-zisă a dronei. Puterea explozei în cazul în care un astfel obiectiv a fost atins ar fi fost de peste 1.000 de ori mai mare decât a dronei propriu-zise.

Sunt invocate inclusiv scenarii privind posibile reacții în lanț care ar fi afectat activitatea portuară și zone importante ale municipiului Constanța.

„Dacă drona ar fi făcut virajul la stânga cu 30 m mai în față, ar fi ajuns la depozitul portuar de azotat de amoniu al Chimpex și am fi avut potențialul unei explozii în lanț, mii de tone de azotat, mii de tone de praf de cărbune depozitat vis-a-vis și Oil Terminal care probabil ar fi făcut de nelocuit orașul Constanța sau o parte mare a acestuia sau ar fi pus cruce pe activitatea portului,” arată Octavian Berceanu în analiza sa.

Întrebări privind securitatea infrastructurii critice

Prezența unei nave militare românești în apropierea locului incidentului este prezentată în analiză drept un element care ridică întrebări despre nivelul de protecție al infrastructurii strategice.

Autorul consideră că aparatul nu avea ca obiectiv nava militară, ci alte puncte sensibile din interiorul portului. De asemenea, sunt formulate întrebări privind capacitatea sistemelor de apărare de a preveni astfel de incidente într-un context regional marcat de conflictul din zona Mării Negre.