De ce nu poate România să organizeze alegeri anticipate? Kelemen Hunor: Nu există

Scenariul alegerilor anticipate, readus în discuție de unii politicieni ca soluție de ieșire din impas, nu este unul posibil. Kelemen Hunor, președintele UDMR, a explicat că există un obstacol imposibil de depășit în acest moment. Liderul politic afirmă că astfel de alegeri nu pot fi organizate în România, fiindcă lipsește legea care să le dea o bază și o procedură — un gol legislativ rămas neacoperit de 36 de ani.

Argumentul lui Kelemen Hunor — o problemă politică, nu instinct de conservare

Liderul UDMR susține că varianta anticipatelor este exclusă pentru că, pur și simplu, nu poate fi pusă în practică. El a respins ideea că parlamentarii ar bloca o astfel de soluție din interes personal.

„Nu din cauza instinctului de supraviețuire a parlamentarilor, pur și simplu există o problemă politică„, a declarat președintele UDMR.

Explicația lui Kelemen Hunor pornește de la o întrebare simplă: ce s-ar întâmpla în intervalul dintre dizolvarea Parlamentului și formarea unuia nou. În opinia sa, sistemul românesc nu suportă un asemenea vid.

Exclusiv

POLITICĂ

Controversa alegerilor anticipate: există ori nu obstacole constituționale? Hunor spune că da. Tudorel Toader ne lămurește

Exclusiv

Dezvăluiri

Ce ar însemna în cifre eventuale alegeri anticipate pentru această toamnă? PUTEREA a făcut toate calculele

„Cât timp va sta România fără Parlament după dezolvarea Parlamentului? O lună? Două luni? Trei luni? Patru luni? În România nu există posibilitatea să stai fără Parlament. În democrațiile parlamentare lipsa Parlamentului nu există”, a punctat el.

Mai mult, șeful UDMR subliniază că la anticipate s-ar ajunge tocmai pentru că nu există Guvern, iar o eventuală dizolvare a forului legislativ ar lăsa țara fără ambele instituții în același timp.

Parlamentul nu poate fi dizolvat „pe jumătate”

Un alt punct invocat de liderul UDMR ține de imposibilitatea unei soluții parțiale. Spre deosebire de Guvern, care primește atribuții limitate după o moțiune de cenzură, Parlamentul nu poate funcționa într-un regim restrâns.

Potrivit acestuia, forul legislativ nu poate fi dizolvat temporar sau cu puteri reduse, ci doar în baza unei proceduri clare, care în prezent nu există.

Deși există în Constituție varianta alegerilor anticipate, nu există o lege pentru ele

Aici se află, în viziunea sa, miezul problemei. Constituția consacră atât instituția alegerilor anticipate, cât și pe cea a dizolvării Parlamentului, însă fără o lege care să detalieze pașii concreți, mecanismul rămâne inaplicabil.

Kelemen Hunor spune că le-a cerut colegilor un răspuns practic: ce ar urma să scrie președintele în decretul de dizolvare, pe ce bază legală și după ce procedură s-ar organiza scrutinul.

„Constituția îți creează instituția alegerilor anticipate, dizolvarea Parlamentului, dar trebuie să ai o lege„, a explicat acesta.

O tentativă de a reglementa subiectul a existat în 2020, dar nu a ajuns la final. Liderul UDMR consideră că eșecul de a umple acest gol legislativ a transformat anticipatele într-o variantă pur teoretică.

„În 36 de ani nu am reușit. Deci nu există bază legală în acest moment. E o problemă politică foarte serioasă„, a conchis Kelemen Hunor.