Primul tunel de autostradă din România, supravegheat din 2.500 de puncte. CNAIR anunță un an record

Cristian Pistol, directorul general al CNAIR, anunță un record național: peste 200 de kilometri noi de autostradă și drum expres, dați în circulație până la finalul anului. Șeful CNAIR a precizat, la Congresul Național de Drumuri și Poduri, că rețeaua ar fi ajuns deja la aproape 1.480 de kilometri.

CNAIR anunță un record de peste 200 de kilometri de autostradă într-un singur an

Anunțul a venit la ediția a XVII-a a congresului, în fața specialiștilor din domeniu și a autorităților locale. Pistol a vorbit în dublă calitate, de inginer și de director general al CNAIR. Mesajul lui a fost că România ar putea construi repede, complex și la standarde europene, iar dovada ar sta în kilometri, tuneluri și poduri.

Directorul CNAIR a amintit că, ani la rând, fiecare campanie electorală aducea hărți colorate și termene generoase. Între timp, românii au rămas pe aceleași drumuri naționale aglomerate și periculoase.

Potrivit lui Pistol, recordul ar fi fost atins într-un context economic și geopolitic dificil. Printre problemele enumerate de el se numără războiul de la granița României, prețurile în creștere și presiunea pe bugete. Explicația ar fi că infrastructura a fost tratată ca prioritate de stat, nu ca subiect de conjunctură.

Auto

A7 mai face un pas: au fost atribuite contractele pentru două benzinării la Milcovul

Transporturi

Cristian Pistol anunță lucrări decisive la Bacău: Centura intră în șantier pentru legătura cu noile tronsoane ale A7

Iar miza ar depăși cifrele: mai puțin timp petrecut pe drum, investitori care vin și, mai ales, mai puține vieți pierdute pe șosele. Pistol a dat și un exemplu din estul țării.

„Pentru un român din Moldova, o autostradă nu este o statistică”, a declarat directorul CNAIR.

Primul tunel de autostradă din România va fi supravegheat din 2.500 de puncte

Printre proiectele prezentate se află Tunelul Momaia, de la Tigveni, pe autostrada Sibiu–Pitești. Potrivit șefului CNAIR, este primul tunel de autostradă din istoria României și a fost executat prin Noua Metodă Austriacă.

Tunelul ar urma să intre în exploatare cu peste 2.500 de puncte de monitorizare. Camerele inteligente montate acolo ar detecta orice obiect de pe carosabil. Mai mult, sistemul ar putea închide automat o bandă sau întreaga galerie.

Ba mai mult, la Margina–Holdea a fost străpuns, cu o săptămână înainte de congres, cel mai lung tunel de autostradă construit vreodată în România. Galeriile au aproape doi kilometri. Astfel s-ar fi închis ultima mare verigă lipsă dintre Sibiu și granița de vest.

Următorul pas se face pe tronsonul Cornetu–Tigveni. Toate tunelurile de autostradă de până acum au fost realizate prin metoda austriacă. Tunelul Poiana va fi însă primul forat cu TBM.

Lucrările continuă și în alte zone. Pe Drumul Expres Brăila–Galați se finalizează podul hobanat peste Siret. Iar la Valea Pleșei este lansat un tablier din oțel Corten de 4.000 de tone, la 50 de metri înălțime.

Pistol a atribuit aceste realizări inginerilor, proiectanților și constructorilor români, mulți dintre ei prezenți în sală.

„Atunci când profesionalismul primează în fața intereselor de moment, România livrează”, a punctat inginerul.

Directorul CNAIR mută miza de pe kilometri pe întreținerea drumurilor

Potrivit lui Pistol, deceniul care urmează ar judeca România după altceva. Nu doar după câți kilometri construiește, ci după cât de bine administrează ce a construit deja.

Așa că digitalizarea ar urma să devină principalul motor al dezvoltării. Printre direcțiile anunțate se numără monitorizarea inteligentă, senzorii integrați în poduri și viaducte și analiza predictivă a degradărilor. Adică întreținerea ar fi planificată pe baza datelor, nu pe urgențe.

Alături de digitalizare vin materialele și tehnologiile care respectă mediul și prelungesc durata de viață a drumurilor. Șeful CNAIR a insistat că aceste direcții nu ar fi teorie, ci șantiere deschise.

„O țară serioasă nu doar taie panglici, ci își întreține și își protejează investițiile”, a afirmat Pistol.

Ce cere șeful CNAIR ca ritmul lucrărilor să nu scadă

Pentru a continua în același ritm, directorul CNAIR a enumerat trei condiții. Prima este stabilitatea în finanțare. A doua, predictibilitatea în decizii. A treia, o colaborare reală între Guvern, administrațiile locale și companiile care construiesc.

Referitor la Brașov, Pistol a amintit că județul știe cel mai bine ce înseamnă să aștepți o autostradă. Tocmai de aceea, dialogul cu autoritățile județului și ale municipiului ar fi pentru CNAIR un parteneriat, nu o formalitate.

Pe de altă parte, directorul CNAIR s-a declarat deschis să testeze și să adopte tehnologiile care își dovedesc valoarea, în cadrul legal al achizițiilor publice. Soluțiile bune s-ar naște, potrivit lui, din dialogul dintre cercetare, proiectare, execuție și administrare.

Finalul discursului a fost un apel către cei din sală: infrastructura trebuie livrată românilor la timp, sigură și făcută să dureze.

„Infrastructura nu este de stânga sau de dreapta. Este a românilor”, a transmis directorul general al CNAIR.