Iranul își conduce liderul suprem Ali Khamenei pe ultimul drum. Milioane de participanți, așteptați la ceremonii (VIDEO)

Publicat: 05 iul. 2026, 16:48, de Andreea Pavaloiu, în Internațional , ? cititori
Iranul își conduce liderul suprem Ali Khamenei pe ultimul drum. Milioane de participanți, așteptați la ceremonii (VIDEO)

La patru luni după ce a fost ucis într-un atac aerian israeliano-american care a declanșat războiul din 2026, Iranul și-a condus sâmbătă liderul suprem Ali Khamenei pe ultimul drum. Ceremoniile funerare au început la Teheran, unde autoritățile așteaptă până la 20 de milioane de participanți, și se vor întinde pe șase zile, prin mai multe orașe din Iran și Irak, până la înmormântarea de la Mashhad.

Patru luni de doliu amânat din cauza războiului

Ali Khamenei a murit pe 28 februarie, când Israelul și Statele Unite au lovit reședința sa din Teheran, într-un atac care a marcat începutul războiului israeliano-american împotriva Iranului. Avea 86 de ani și conducea țara din 1989. În aceleași lovituri au fost ucise și fiica sa, ginerele, nora și o nepoată de numai 14 luni.

Anunțarea datei funeraliilor a venit cu întârziere de luni de zile. Autoritățile de la Teheran s-au temut atât de un nou atac în timpul ceremoniilor, cât și de un incident similar busculadei mortale de la înmormântarea generalului Qasem Soleimani, din 2020.

Abia acum, la patru luni de la moartea sa, Iranul reușește să-l îngroape pe cel care i-a fost timp de aproape patru decenii lider suprem.

 

O ceremonie de proporții, pe traseul Teheran-Mashhad

Program de șase zile: sâmbătă și duminică, mii de iranieni, majoritatea îmbrăcați în negru, s-au adunat înainte de zorii zilei prin Marea Moschee Mosalla din Teheran, unde a fost expus sicriul lui Khamenei, acoperit cu turbanul său negru. Alături au fost așezate sicriele rudelor ucise în același atac.

Procesiunea va continua luni și marți spre Qom, apoi va trece granița în Irak, cu opriri la Najaf și Karbala, două dintre cele mai importante situri șiite. Liderul iranian va fi înmormântat joi la Mashhad, orașul său natal, la altarul Imam Reza.

Cine a venit la Teheran să-i aducă un ultim omagiu

Delegațiile străine au ajuns în capitala Iranului încă de vineri. Rusia l-a trimis pe fostul președinte Dmitri Medvedev, ca reprezentant special al lui Vladimir Putin.

Pakistanul este reprezentat de prim-ministrul Shehbaz Sharif, șeful armatei Asim Munir și ministrul de interne Mohsin Naqvi.

Din Afganistan a sosit ministrul de externe al talibanilor, Amir Khan Muttaqi, iar printre demnitarii prezenți s-a numărat, surprinzător, și liderul opoziției anti-taliban, Ahmad Massoud.

Irakul a trimis o delegație oficială, din care a făcut parte și premierul regiunii autonome Kurdistan, Nechirvan Barzani.

China a fost reprezentată de oficialul He Wei, vicepreședinte al Comitetului Permanent al Parlamentului, iar Turcia l-a delegat pe vicepreședintele Cevdet Yılmaz.

Arabia Saudită, țară cu care Iranul are un istoric tensionat, a trimis totuși un ministru de externe la Teheran. India a fost prezentă printr-o delegație oficială, iar la ceremonii au mai participat lideri din Qatar, Oman, Cuba, Serbia și Turkmenistan.

Printre cei prezenți s-au numărat și oficiali din Hamas, Hezbollah și mișcarea houthi din Yemen, toate grupări considerate teroriste de Statele Unite și de alte state occidentale. Au fost văzute și familiile fostului lider Hezbollah, Hassan Nasrallah, și ale comandantului Imad Mughniyeh.

Occidentul, exclus explicit, iar noul lider suprem lipsește și el

Niciun stat european nu a fost invitat oficial la funeralii. Purtătorul de cuvânt al diplomației iraniene a transmis că țările prezente sunt de partea corectă a istoriei, în timp ce a numit atitudinea guvernelor europene față de atacul american și israelian drept rușinoasă.

O altă absență notabilă a fost cea a lui Mojtaba Khamenei, fiul liderului decedat, ales noul lider suprem al Iranului la începutul lunii martie.

Potrivit unor oficiali iranieni, acesta nu a participat la ceremonii din motive de securitate, autoritățile temându-se de o posibilă localizare și un atac israelian asupra sa. Mojtaba Khamenei nu a mai apărut în public de la învestitură, iar absența sa alimentează întrebări legate atât de starea sa de sănătate, cât și de cine conduce, în realitate, țara.

Tensiuni în Strâmtoarea Hormuz și diplomație discretă în marja funeraliilor

În timp ce Teheranul își jelea liderul, diplomația regională nu s-a oprit. Ministrul de externe Abbas Araghchi s-a întâlnit, în marja ceremoniilor, cu oficiali din Afganistan, Kazahstan, Nicaragua, Namibia și regiunea kurdă irakiană, iar șeful armatei pakistaneze, Asim Munir, a avut o întrevedere separată cu el la Teheran.

Președintele american Donald Trump a declarat, cu ocazia celebrării a 250 de ani de la independența Statelor Unite, că Iranul este dornic să ajungă la o înțelegere politică cu Washingtonul.

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan a salutat acordul americano-iranian semnat la Islamabad, spunând că lumea a răsuflat ușurat după acest progres, dar a avertizat că orice soluție durabilă trebuie să vină din regiune, nu din exterior. El a adăugat că sprijină orice pas care reduce tensiunile și ajută la rezolvarea problemelor din regiune, cerând ca actualul guvern israelian să nu mai fie lăsat să arunce Orientul Mijlociu într-un nou conflict.

Pe fondul acestor discuții, Teheranul a continuat să avertizeze asupra viitorului Strâmtorii Hormuz, după ce Franța și Marea Britanie și-au anunțat disponibilitatea de a trimite o forță navală multinațională pentru a proteja libertatea de navigație.

Adjunctul ministrului de externe iranian, Kazem Gharibabadi, a avertizat Londra și Parisul că orice desfășurare militară în strâmtoare ar crește tensiunile, insistând că gestionarea zonei trebuie să rămână responsabilitatea exclusivă a Iranului și a Omanului.

Datele de trafic maritim arată, între timp, o revenire inegală a navigației prin strâmtoare. Cel puțin opt nave și-au schimbat brusc direcția lângă coasta Omanului, între vineri și sâmbătă, înainte de a intra în Hormuz, iar patru dintre ele au tranzitat ulterior strâmtoarea folosind coridorul de navigație desemnat de Iran.

Motivele exacte ale acestor manevre nu au fost clarificate, deși Teheranul a repetat constant că vasele trebuie să folosească exclusiv culoarul maritim aprobat de autoritățile iraniene.