Comitetul pentru Justiție al lui Bolojan a fost anulat de Curtea de Apel București

Curtea de Apel București a anulat, luni, 6 iulie 2026, Decizia nr. 574 din 19 decembrie 2025, prin care premierul Ilie Bolojan a înființat Comitetul pentru analiza și revizuirea legislației în domeniul justiției. Hotărârea a fost pronunțată de Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal și poate fi atacată cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Ce a decis Curtea de Apel București

Instanța a admis acțiunea formulată de Coaliția pentru Apărarea Statului de Drept, reprezentată de avocata Elena Radu.

În același dosar, Curtea a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Guvernului României și a respins acțiunea formulată împotriva Guvernului, dar a respins excepțiile invocate de prim-ministru și de Cancelaria Prim-ministrului.

Ce efecte are hotărârea

Decizia instanței are trei efecte importante:

anulează actul administrativ prin care a fost constituit Comitetul,

suspendă executarea Deciziei nr. 574 până la soluționarea definitivă a cauzei

și obligă prim-ministrul la plata sumei de 120 de lei către reclamantă, reprezentând cheltuieli de judecată.

Hotărârea nu este definitivă, deci premierul poate merge în recurs.

Ce era Comitetul

Comitetul a fost creat prin Decizia nr. 574/2025, publicată în Monitorul Oficial în 19 decembrie 2025.

Potrivit actului normativ, era un organism fără personalitate juridică, cu caracter consultativ, condus de un reprezentant al Cancelariei Prim-ministrului.

Din comitet făceau parte reprezentanți ai Cancelariei și ai Ministerului Justiției, iar la lucrări puteau fi invitați reprezentanți ai altor instituții, ai societății civile și ai unor organizații internaționale.

Ce trebuia să facă

Atribuțiile principale vizau analizarea efectelor legilor justiției adoptate în 2022: Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară și Legea nr. 305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii.

Comitetul urma să analizeze opinii ale asociațiilor de magistrați și ONG-urilor, să organizeze întâlniri, să solicite puncte de vedere, să prezinte rapoarte de progres și să propună măsuri pentru imparțialitatea, independența și eficiența actului de justiție.

Prima lovitură: suspendarea din martie

Comitetul era deja blocat din martie 2026. La 25 martie, Înalta Curte de Casație și Justiție a suspendat definitiv Decizia nr. 574/2025, cu efect imediat asupra activității comitetului.

ÎCCJ a invocat existența unui posibil exces de putere în modul de constituire și funcționare al acestuia și a semnalat probleme legate de legalitate și de separația puterilor în stat.

Cronologia pe scurt

19 decembrie 2025: este emisă și publicată Decizia nr. 574/2025.

24 decembrie 2025: Coaliția pentru Apărarea Statului de Drept contestă actul în procedură de urgență.

15 ianuarie 2026: Curtea de Apel București respinge prima cerere de suspendare.

25 martie 2026: ÎCCJ admite recursul și suspendă definitiv activitatea comitetului.

6 iulie 2026: Curtea de Apel București anulează pe fond decizia de înființare, dar hotărârea rămâne atacabilă cu recurs.

De ce contează

Miza nu este existența unui simplu grup de lucru.

Miza este cine poate iniția, coordona și influența revizuirea legilor justiției.

Prin decizia din 6 iulie, Curtea de Apel București transmite că un asemenea mecanism, chiar consultativ, trebuie să respecte strict cadrul legal, competențele instituționale și principiul separației puterilor.

Pentru Ilie Bolojan, cazul devine o problemă politică și juridică în același timp:

proiectul său privind analiza legilor justiției a fost suspendat definitiv în martie și anulat pe fond în iulie, în primă instanță.

Urmează recursul, dar bilanțul de etapă este clar:

Comitetul pentru Justiție a început ca instrument de reformă și a ajuns subiect de contencios administrativ, cu două decizii majore împotriva lui în mai puțin de patru luni.

Există aici și o ironie greu de ratat:

„Justiția” pe care o detestă, constant, o bună parte din publicul românesc are totuși o sensibilitate fină când simte că altcineva își bagă nasul în treburile ei.

Nu vine chiar oricine de pe stradă, fie el și premier cu ambiții de reformator, să-i explice doamnei Lia cum trebuie reparat templul.