Bătălia pentru Dunăre: Serbia vrea Porțile de Fier 3, iar România tace. Șerban Dimitrie Sturdza a sesizat CE

Construirea hidrocentralei Porțile de Fier 3, proiect promovat de Serbia împreună cu parteneri internaționali, riscă să producă efecte majore asupra României, de la modificarea debitului Dunării și afectarea biodiversității până la distrugerea unor importante suprafețe agricole. În paralel, autoritățile de la Belgrad continuă să ignore drepturile fundamentale ale comunității istorice românești din Valea Timocului, în timp ce solicită sprijin european pentru investiții de amploare.

Într-un interviu acordat în exclusivitate pentru PUTEREA, europarlamentarul ECR/ACT Șerban Dimitrie Sturdza afirmă că a sesizat Comisia Europeană cu privire la proiectul Porțile de Fier 3 și avertizează că o astfel de investiție nu poate fi realizată fără acordul României.

Prințul Sturdza semnalează lipsa de reacție a instituțiilor române și cere ca respectarea drepturilor românilor din Serbia să devină o condiție esențială în relația dintre Uniunea Europeană și Belgrad.

„Dunărea nu aparține Serbiei. Este un fluviu internațional”

Șerban Dimitrie Sturdza spune că studiile analizate până acum indică riscuri importante generate de noul proiect hidroenergetic.

„Din cercetările pe care le-am făcut reiese că această investiție implică riscuri serioase. Există posibilitatea modificării debitului Dunării, afectării agriculturii și a biodiversității din zonă. Dincolo de toate acestea, trebuie înțeles un lucru fundamental: Dunărea nu aparține Serbiei. Este un fluviu internațional, iar astfel de decizii nu pot fi luate unilateral, fără consultarea și acordul României.”

Europarlamentarul explică faptul că proiectul presupune amenajarea unui bazin de acumulare și pompare a apei pe teritoriul Serbiei, însă efectele sale nu se vor opri la frontieră.

„Chiar dacă infrastructura va fi construită pe teritoriul Serbiei, modificarea debitului Dunării poate avea consecințe directe asupra României. Toate amenajările hidrotehnice existente între cele două state se află în amonte, iar orice intervenție asupra cursului apei trebuie discutată și aprobată împreună. Este firesc ca România să își dea acordul înainte de orice astfel de investiție.”

Comisia Europeană, sesizată. Răspunsul întârzie

Întrebat ce reacție a primit de la Bruxelles după sesizarea transmisă Comisiei Europene, Sturdza spune că, până în acest moment, nu există un răspuns oficial.

„Am sesizat Comisia Europeană, însă până acum nu am primit niciun răspuns. Este o situație care ridică multe semne de întrebare, având în vedere impactul pe care un asemenea proiect îl poate avea asupra unui stat membru al Uniunii Europene.”

„Din păcate, sunt singurul care ridică această problemă”

Întrebat dacă există alte instituții sau politicieni care îi sunt alături în acest demers, europarlamentarul afirmă că nu a văzut implicarea autorităților române în acest dosar.

„Din păcate, sunt singurul care vorbește despre această problemă. Mi-aș fi dorit ca instituțiile statului român și reprezentanții politici să trateze cu seriozitate un proiect care poate afecta interesele fundamentale ale României.”

Românii din Valea Timocului, fără școli, biserici și presă în limba română

Șerban Dimitrie Sturdza consideră că sprijinul european acordat Serbiei trebuie condiționat și de respectarea drepturilor minorității române.

El face o distincție clară între situația românilor din Voivodina, unde drepturile sunt mai bine protejate, și cea a românilor din Valea Timocului.

„În Valea Timocului trăiesc aproape 280.000 de cetățeni de origine română, pe care autoritățile sârbe îi numesc ‘vlahi’. Ei vorbesc aceeași limbă ca noi și fac parte din națiunea română. Cu toate acestea, nu beneficiază de drepturile elementare pe care orice minoritate europeană ar trebui să le aibă.”

Statul român finanțează an de an instituțiile culturale și educaționale ale minorității sârbe

Potrivit europarlamentarului, situația este în contradicție totală cu modul în care România tratează minoritatea sârbă.

„România este un exemplu european în ceea ce privește respectarea drepturilor minorităților. Statul român finanțează an de an instituțiile culturale și educaționale ale minorității sârbe. În schimb, în Serbia, românii nu au dreptul la educație în limba maternă, la școli, la servicii religioase în limba română, la televiziune, radio sau presă. Practic, nu beneficiază de aproape niciunul dintre drepturile pe care România le oferă minorităților sale.”

50.000 de hectare agricole ar putea fi afectate

Un alt motiv major de îngrijorare îl reprezintă impactul economic și de mediu al proiectului.

„Discutăm despre posibilitatea afectării a cel puțin 50.000 de hectare de teren agricol aflate într-o zonă importantă pentru România. În același timp, există riscuri privind distrugerea unor habitate naturale și afectarea biodiversității. Sunt probleme extrem de serioase, care trebuie analizate înainte ca proiectul să avanseze.”

Condiții clare pentru Serbia

În opinia lui Șerban Dimitrie Sturdza, relația Uniunii Europene cu Serbia trebuie construită pe două principii esențiale: respectarea intereselor României și respectarea drepturilor românilor din Serbia.

„Toate aceste probleme trebuie discutate împreună. Nu putem vorbi despre noi investiții și despre apropierea Serbiei de Uniunea Europeană fără respectarea drepturilor românilor din Valea Timocului și fără garanții că interesele fundamentale ale României vor fi protejate. Proiectul Porțile de Fier 3 este unul dintre subiectele majore care trebuie clarificate înainte de a merge mai departe.”