Ce legătură poate exista între Nicușor, CCR și cazanele pe combustibili fosili?

Una foarte românească: președintele a încercat să oprească finanțarea unei tehnologii pe care Uniunea Europeană o consideră depășită, iar Curtea Constituțională a decis că Parlamentul o mai poate ține în viață încă doi ani, pe bani publici.

Directiva europeană privind performanța energetică a clădirilor spune limpede că:

de la 1 ianuarie 2025, statele membre ar trebui să înceteze acordarea stimulentelor pentru instalarea cazanelor autonome alimentate cu combustibili fosili.

Există câteva excepții strict definite pentru investiții selectate anterior acestui termen, însă regula generală urmărește mutarea banilor publici către pompe de căldură, sisteme regenerabile și soluții mai eficiente.

Parlamentul României a găsit însă propria ieșire:

autoritățile vor putea finanța încă doi ani cazane pe gaz sau alți combustibili fosili pentru imobilele racordate la puncte termice care deservesc sub 50 de consumatori.

Exclusiv

POLITICĂ

233, cifra de parlamentari necesari fie pentru votarea unui nou guvern, fie pentru suspendarea președintelui. Scenariul de groază care ar putea arunca țara în haos total

Exclusiv

POLITICĂ

Tudorel Toader: Desemnarea lui Adrian Veștea prim-ministru „a fost o strategie de luare prin surprindere”

Nicușor Dan a atacat prevederea la CCR, invocând contradicția cu directiva și prioritatea dreptului european.

Curtea a respins sesizarea și a apreciat că Parlamentul dispune de o „marjă de apreciere” în alegerea mijloacelor de transpunere.

Constituțional în România, discutabil la Bruxelles

Decizia CCR stabilește că legea poate trece testul Constituției.

Ea nu transformă automat derogarea într-una compatibilă cu dreptul european.

Comisia poate continua procedura de infringement, iar interpretarea definitivă a directivei îi aparține, la nevoie, Curții de Justiție a Uniunii Europene.

România mai cunoaște asemenea tranziții făcute cu frâna de mână trasă.

Închiderea centralelor pe cărbune a fost asumată prin PNRR, apoi au apărut cereri de prelungire a funcționării lor, motivate prin securitatea energetică și lipsa unor capacități de înlocuire.

PNRR prevedea retragerea a 3.780 MW pe cărbune și lignit până la sfârșitul lui 2025.

Problema socială din spatele excepției este reală:

există clădiri mici, sisteme termice prăbușite și comunități care nu-și permit tehnologii moderne.

Numai că soluția aleasă finanțează încă o dată trecutul, în loc să facă viitorul accesibil.

România avansează astfel spre tranziția verde în stil propriu: aprobă direcția, contestă termenul și mai cumpără două cazane înainte de plecare.