Platforma Neptun Alpha a fost instalată. România se apropie de cea mai importantă schimbare energetică după 1989

Platforma offshore Neptun Alpha a fost instalată în Marea Neagră, iar proiectul Neptun Deep rămâne în grafic pentru începerea producției în 2027. Dincolo de dimensiunile impresionante, România a ajuns în punctul în care o promisiune discutată timp de peste un deceniu începe să devină infrastructură reală.

16.500 de tone fixate pe fundul mării

Neptun Alpha are peste 225 de metri înălțime și cântărește aproximativ 16.500 de tone.

Comparația cu „două turnuri Eiffel” se referă la greutate, nu la înălțime: altfel, platforma ar fi trebuit să iasă din Marea Neagră până în nori.

Structura de susținere a fost fixată la o adâncime de aproximativ 120 de metri cu opt piloni, fiecare având diametrul de peste doi metri.

Platforma va procesa gazele extrase din zăcămintele Domino și Pelican Sud și le va trimite spre țărm.

Este complet automatizată, fără personal permanent la bord, și va putea fi operată de la distanță.

Pentru mentenanță este construită o navă-suport capabilă să găzduiască 90 de persoane.

Șase sonde din zece sunt deja finalizate

Infrastructura Neptun Deep include zece sonde de producție, trei sisteme submarine, conducte colectoare, platforma offshore, stația de măsurare de la Tuzla și conducta care conectează exploatarea la sistemul național.

Șase sonde au fost deja finalizate, iar conducta submarină de aproximativ 160 de kilometri până la țărm a fost instalată.

Urmează conectarea componentelor, montarea conductelor și cablurilor submarine și un program extins de testare.

Partenerii proiectului sunt OMV Petrom și compania de stat Romgaz, fiecare cu o participație de 50%. Investiția totală este estimată la până la patru miliarde de euro.

Producție apropiată de consumul actual al României

Zăcămintele conțin aproximativ 100 de miliarde de metri cubi recuperabili.

La platou, producția este estimată la aproape opt miliarde de metri cubi anual.

România produce în prezent puțin peste nouă miliarde și consumă sub zece miliarde de metri cubi, deși necesarul va crește odată cu noile centrale pe gaz. Reuters

Transgaz estimează intrarea primelor volume în sistem în toamna anului 2027 și un debit anual de circa 8,16 miliarde de metri cubi. Planul de dezvoltare Transgaz

De la consumator vulnerabil la furnizor regional

Neptun Deep ar putea dubla producția națională și transforma România în cel mai mare producător de gaze din Uniunea Europeană.

Surplusul ar putea alimenta Republica Moldova și alte state din Europa Centrală, reducând influența energetică a Rusiei în regiune.

Contracte pentru livrarea unor volume către Germania au fost deja raportate.

Acesta este marele câștig strategic:

nu autarhie, imposibilă într-o piață conectată, ci capacitatea de a trece iarna fără negocieri disperate cu furnizori ostili și de a conta în securitatea energetică europeană.

Gaze pentru industrie, nu numai pentru centrale

Speranța națională nu trebuie redusă la exporturi și redevențe.

Gazul poate susține industria chimică, producția de îngrășăminte, încălzirea orașelor și centrale flexibile care să echilibreze energia solară și eoliană.

OMV Petrom estimează contribuții de aproximativ 20 de miliarde de euro la bugetul statului pe durata proiectului, prin taxe, redevențe și dividende.

Este însă o estimare a dezvoltatorului, nu un cec deja depus la Trezorerie.

Datele proiectului Neptun Deep

Un avantaj care trebuie administrat inteligent

Gazele din Marea Neagră nu vor ieftini automat facturile. Prețurile depind de piață, fiscalitate, contracte și infrastructură. Nici nu pot înlocui investițiile în energie regenerabilă, nucleară, stocare și eficiență.

România primește însă ceva rar: timp, resurse și putere de negociere.

Dacă veniturile vor fi investite în infrastructură și modernizare, Neptun Deep poate finanța trecerea spre o economie mai sigură și mai competitivă.

Dacă vor fi consumate în subvenții electorale și sinecuri, vom fi reușit performanța națională de a extrage gazul de la mare adâncime și de a îngropa beneficiile la suprafață.

Date tehnice suplimentare:

• Perimetrul Neptun Deep are 7.500 km², este situat la circa 160 km de țărm, iar adâncimea apei variază între 100 și 1.000 de metri.
• Cele zece sonde sunt împărțite precis: patru la Pelican Sud, unde apa are aproximativ 120 de metri, și șase la Domino, aflat la aproape 1.000 de metri adâncime. Domino va fi exploatat prin două sisteme submarine, iar Pelican Sud printr-un al treilea. OMV Petrom
• „Jacketul”, fundația metalică a platformei, are aproximativ 135–140 de metri, cântărește peste 7.000 de tone și are la bază aproape 50 pe 50 de metri. A fost ancorat cu opt piloni de circa 2,5 metri diametru. Așadar, sub partea vizibilă există o clădire metalică de dimensiunile unui zgârie-nori, înfiptă în fundul mării.
• Conducta offshore are 160 km lungime și 76 cm diametru. Este construită din mii de segmente de oțel și însoțită de un cablu de fibră optică pentru controlul instalațiilor. Ieșirea la țărm se face printr-un microtunel realizat la Tuzla, pentru limitarea intervențiilor asupra plajei și falezei. OMV Petrom
• Producția de platou va ajunge la aproximativ 21 de milioane de metri cubi pe zi, echivalentul a circa 140.000 de barili de petrol pe zi, și ar trebui menținută aproape zece ani. Cifra explică mai bine anvergura decât comparația turistică cu Turnul Eiffel.
• Platforma își va produce singură energia electrică, nu va avea echipaj permanent și va controla de la distanță sondele și instalațiile submarine.
• Gazele vor ajunge la stația de măsurare din Tuzla, apoi vor intra în Sistemul Național de Transport. Conducta submarină de 160 km nu trebuie confundată cu gazoductul terestru Tuzla–Podișor, lung de peste 300 km, care leagă litoralul de coridorul BRUA și de rețeaua regională.

Două zăcăminte, la adâncimi radical diferite

Complexitatea proiectului nu vine numai din dimensiunile platformei.

Cele patru sonde de la Pelican Sud operează în ape de aproximativ 120 de metri, în timp ce cele șase sonde Domino coboară de la aproape 1.000 de metri adâncime.

Gazele vor fi adunate prin trei sisteme submarine și transportate către Neptun Alpha, apoi trimise la Tuzla printr-o conductă de 160 de kilometri și 76 de centimetri diametru, însoțită de fibră optică.

La capacitate maximă, sistemul va livra aproximativ 21 de milioane de metri cubi pe zi.

Cu alte cuvinte, Neptun Deep nu este o platformă cu zece țevi, ci o uzină submarină întinsă pe zeci de kilometri.