„Lăzile” României doboară drone rusești. Bulgaria încă încearcă să-și ridice MiG-urile de la sol.
Fostul ministru bulgar al Apărării, Todor Tagarev, a găsit cea mai plastică definiție a diferenței dintre două strategii militare despărțite de Dunăre:
„România a cumpărat lăzile pe care noi le-am refuzat și acum le folosește pentru a doborî drone rusești.”
Citatul are umor, ciudă și o concluzie militară cât un raport NATO.
România a cumpărat avioane F-16 folosite, le-a modernizat, și-a pregătit piloții și le utilizează astăzi pentru apărarea efectivă a spațiului aerian.
Bulgaria a rămas dependentă de bătrânele MiG-29, aflate în serviciu de 37 de ani.
„Lăzi”, dar operaționale
O precizare necesară: F-16 sunt avioane de concepție americană, dar aparatele second-hand ale României au fost cumpărate în principal din Portugalia și Norvegia, nu direct din Statele Unite.
România a achiziționat 17 aeronave portugheze și 32 norvegiene, modernizate și integrate în sistemul NATO.
Nu sunt avioane de ultimă generație, dar sunt platforme verificate, interoperabile și capabile să folosească armament occidental modern.
În ultimele zile, F-16 românești au doborât trei drone care au pătruns în spațiul aerian național
A fost un ”moment istoric” – așa cum l-a calificat presa poloneză.
Așadar, „lăzile” zboară, identifică ținte și trag.
Ceea ce, pentru un avion militar, reprezintă o recomandare profesională destul de convingătoare.
Bulgaria și eternitatea sovietică
Tagarev afirmă că este discutabil dacă Bulgaria își mai poate apăra singură spațiul aerian.
MiG-29 sunt greu de întreținut, au capacități limitate și aparțin unei generații de tehnică militară pe care ceilalți aliați NATO încearcă să o trimită în Ucraina sau să o retragă.
„Mă îndoiesc că MiG-29 poate doborî o dronă Shahed”, spune fostul ministru, criticând ritmul lent în care Bulgaria cumpără avioane, sisteme antiaeriene și mijloace antidronă.
Lecția de dincolo de Dunăre
România a ales o tranziție pragmatică: F-16 folosite acum, F-35 mai târziu.
Bulgaria a comandat F-16 Block 70 noi, dar livrările, pregătirea piloților și infrastructura înaintează greu.
Iar MiG-urile trebuie ținute în viață până la operaționalizarea noii flote.
Morala este simplă și usturătoare:
în apărare, o „ladă” care zboară și trage valorează infinit mai mult decât un avion prestigios rămas în contract, în hangar sau în amintirile Pactului de la Varșovia.