Cucii din Brănești, tradiția care a cucerit Europa. Cum au descoperit studenții străini din 3 țări farmecul măștilor ilfovene

La Brănești, măștile Cucilor stau agățate pe pereții atelierelor ca niște sori de hârtie: cupole mari, împodobite cu flori viu colorate din hârtie creponată, cu panglici și ciucuri care atârnă. Este una dintre cele mai spectaculoase tradiții populare din sudul României, păstrate în Ilfov. La începutul lunii iulie, o delegație din Italia, Spania și Portugalia a descoperit această tradiție în cadrul unui proiect european dedicat patrimoniului cultural și măștilor tradiționale.

Zece studenți și doi profesori au petrecut o zi întreagă la Brănești, în cadrul proiectului european MASKS, o mobilitate coordonată de Muzeul Național al Țăranului Român. Astfel de inițiative de promovare a valorilor autentice care definesc identitatea culturală a comunităților ilfovene este susținută și de Centrul Județean pentru Cultură Ilfov.

Meșterii din Brănești și-au deschis atelierele pentru delegația europeană

În Brănești, oaspeții au fost purtați de la un meșter la altul, dintr-un atelier în celălalt. Vizita a făcut parte din proiectul Erasmus+ MASKS – „Unveiling the Arts and Works Behind the Masks”, finanțat de Agenția Executivă Europeană pentru Educație și Cultură.

Programul se desfășoară între 1 februarie 2024 și 31 ianuarie 2027, este coordonat de Universitatea din Valladolid și reunește doisprezece parteneri din Spania, România, Italia și Portugalia. Din partea României participă Universitatea din București, Muzeul Național al Țăranului Român și Institutul Arhiva de Folclor al Academiei Române.

Reportaj/Interviu

Ziua Universală a Iei, sărbătorită în Ilfov printr-un spectacol al tradițiilor românești

Reportaj/Interviu

Zilele Ilfovului 2026: două zile de concerte, tradiții și voie bună pe Stadionul Berceni

Vizitatorii au descoperit cum este păstrată această tradiție, pas cu pas. Meșterii Gheorghe Secăreanu, Ștefan Arsene și Constantin Anghel le-au arătat tinerilor materialele, etapele confecționării și semnificația fiecărui element cusut sau lipit pe „chip”. Ei au răspuns tuturor curiozităților celor care au rămas fascinați de măștile Cucilor.

Drumul a continuat la Colegiul Silvic „Theodor Pietraru”, unde studenții au admirat măștile făcute de elevi pentru Ziua Cucilor și au vizitat colecția cinegetică a liceului. Cel mai frumos moment a fost, poate, o conversație purtată în limba engleză cu elevul Ilie Ștefan Ionuț, care le-a explicat oaspeților cum se implică tinerii din sat în păstrarea obiceiului.

Pâine, sare și muzică tradițională

Brăneștiul și-a primit invitații așa cum se cuvine: cu pâine și sare, după obiceiul românesc. Au urmat scovergile tradiționale cu magiun de pepene și alte bucate din zonă, pregătite anume pentru ei. După ce s-a încheiat munca de documentare, gazdele și oaspeții au petrecut câteva ore la restaurantul Casa Veldoni din localitate.

Peste toate a plutit muzica lăutarilor Ion Constantin și Tanea Petrache, cea care leagă întâlnirile de acest fel de un fir mai vechi decât oricare proiect european. La plecare, fiecare participant a primit volumul „Zestrea Brăneștiului”, pliante și suveniruri cu Cuci, ca să ducă acasă, în Italia, Spania și Portugalia, o fărâmă din satul acesta.

Un obicei vechi de sute de ani, cu rădăcini precreștine

Ca să înțelegi Tradiția Cucilor din Brănești, trebuie să te întorci mult în timp. Obiceiul este unul dintre cele mai spectaculoase și mai bine păstrate carnavaluri populare din România, o sărbătoare de primăvară cu rădăcini precreștine, care marchează începutul noului an agrar prin ritualuri de purificare, fertilizare și alungare a răului. În calendarul popular, Ziua Cucilor cade în prima zi după Lăsata Secului pentru postul Paștelui.

Obiceiul e atestat în sudul țării, în Muntenia și Dobrogea, dar în forma lui cea mai vie se păstrează astăzi la Brănești. Există două personaje mascate: Cucii și Cucoaicele.

Cucii sunt tineri bărbați care își fac singuri costumul. „Chipul” este o cupolă mare și grea, împodobită cu flori din hârtie creponată ca o sorcovă uriașă, din care atârnă panglici, ciucuri și clopoței. Obrazarul are nas lung, pomeți marcați și barbă din blăniță de iepure, iar la brâu se leagă o centură de clopoței care sună la fiecare mișcare.

Cucoaicele sunt tot tineri bărbați, deghizați în femei, cu basma și mască de carton. Ei împrumută rochii de la fetele cu care au legături de dragoste, un fir care leagă sărbătoarea de relațiile și curtarea din sat. Sunt încinși cu o curea de „acioi”, poartă clopoței mari și sunt mai „aprigi” ritualic, lovindu-și mai tare prietenii, pentru ca aceștia să aibă sănătate tot anul. În trecut, loveau simbolic cu „chiulichiul” și „pămătuful”, practici magice de fertilitate; astăzi, gestul s-a domolit adesea într-o simplă atingere cu palma pe umăr.

Cum este păstrată tradiția în Ilfov

Numărul meșterilor și al tinerilor care învață arta măștilor scade de la an la an, iar întreaga tradiție se sprijină acum pe câțiva oameni inimoși, pe școli și pe profesorii care pregătesc anual costumele pentru Ziua Cucilor.

Organizatorii cred că obiceiul are un potențial cultural și turistic pe care nimeni nu l-a folosit până la capăt și că o strategie care să lege patrimoniul, meșteșugul și gastronomia ar putea face din Brănești un reper al turismului cultural din România. Iar la Brănești, după ce mașinile delegației au plecat , măștile au rămas pe pereți, cu florile lor de hârtie și clopoții tăcuți, așteptând primăvara în care vor suna din nou.