Primele două barje, scufundate cu succes în Dunăre. Radu Miruță: „Este o procedură lentă pentru a se așeza cât mai bine”

Operațiunea de scufundare a celei de-a doua barje în Dunăre s-a încheiat cu succes în cursul nopții trecute. Administrația Națională „Apele Române”, împreună cu Administrația Fluvială a Dunării de Jos (AFDJ) R.A., a finalizat manevra la scurt timp după miezul nopții. Miza intervenției, condusă pas cu pas de echipe de specialiști, este menținerea în funcțiune a reactorului 2 de la centrala de la Cernavodă.

A doua barjă a fost scufundată la scurt timp după miezul nopții

Manevra a fost dusă la capăt de cele două instituții care lucrează împreună în zona de intervenție. Acțiunea s-a încheiat în cursul nopții trecute, la puțin timp după ora 00:00. Așa că a doua navă încărcată cu piatră stă acum pe fundul fluviului, în punctul stabilit dinainte.

Operațiunea nu a fost una izolată. Ea face parte dintr-o serie de manevre tehnice pregătite din timp și executate sub strictă supraveghere. Fiecare etapă a fost pornită doar după ce echipele de pe teren au confirmat că se poate lucra în siguranță.

Miruță a explicat de ce barjele coboară încet pe fundul fluviului

Ministrul interimar al Transporturilor, Radu Miruță, a vorbit despre scufundarea barjelor pe Dunăre. Potrivit acestuia, mai era nevoie de aproximativ 15–20 de minute până când navele urmau să se așeze exact în poziția stabilită de specialiștii de la Apele Române.

Explicația ministrului atinge chiar mecanismul manevrei. Apa a fost mai întâi pompată în barjă, iar în ultima fază a fost lăsată să intre singură. Adică nava coboară treptat, nu brusc, tocmai ca să nu alunece de pe locul calculat.

„A cam ajuns la limită. Urmează să intre apa natural, pentru că până acum a fost pompată. După care se vor scufunda. Este o procedură lentă pentru a se așeza cât mai bine pe locul calculat de specialiști”, a declarat Radu Miruță.

Referitor la momentul ales, ministrul a precizat că etapa a fost programată abia după realizarea măsurilor de siguranță și după stabilirea poziționării optime a barjelor. Întrebat despre efectele intervenției, el a explicat că acestea au fost stabilite în urma analizelor tehnice realizate de specialiști.

Barjele formează praguri artificiale care împing apa spre Cernavodă

Intervenția are un scop foarte concret. Patru barje încărcate cu rocă sunt scufundate controlat pe Brațul Bala, prin inundarea camerelor etanșe, ca să devieze o parte din debitul fluviului spre Dunărea Veche. Primele două au fost amplasate la circa 500 de metri de intrarea în braț, iar celelalte două urmează să fie poziționate în amonte, oblic față de direcția curentului.

Împreună, navele scufundate formează două praguri artificiale. Practic, niște diguri sub apă. Ele nu opresc fluviul, ci îl împing pe albia veche, către Cernavodă, acolo unde centrala nucleară are nevoie de apă pentru răcirea reactorului 2.

Scufundarea barjelor este doar una dintre măsurile luate. Înainte, militarii au dislocat prin dinamitare o stâncă din zonă, iar AFDJ lucrează la dragarea albiei pe sectorul dintre Cernavodă și confluența Brațului Bala cu Dunărea Veche. Miruță a descris intervenția drept o soluție punctuală, care ar putea câștiga câteva zile de funcționare pentru reactor.

„Guvernul încearcă astfel de soluții, dar să aducă ploaie nu poate”, a punctat ministrul.

Dunărea a atins un nou minim istoric la intrarea în țară

Cifrele explică graba autorităților. Debitul fluviului la intrarea în România a coborât la 1.400 de metri cubi pe secundă, un nou minim istoric, iar valoarea ar urma să se mențină pe parcursul întregii săptămâni.

La Cernavodă, nivelul apei era de minus 218 centimetri, aproape identic cu cel înregistrat la începutul lunii august. Potrivit Apelor Române, asta ar însemna un câștig de cel puțin patru zile, obținut prin măsurile luate până acum. Prognoza Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor indică o creștere a debitului începând cu 13 august.