UDMR lasă ușa deschisă pentru Grindeanu la Palatul Victoria. Condiția pusă de Kelemen Hunor

După trei luni de blocaj politic, prima fisură apare în tabăra care a refuzat până acum orice discuție cu social-democrații. Kelemen Hunor a declarat marți că susținerea președintelui PSD, Sorin Grindeanu, pentru funcția de premier ar putea fi pusă în discuție, însă numai după o nominalizare făcută de Nicușor Dan. Liderul UDMR precizează că Uniunea își menține deocamdată propria propunere, Siegfried Mureșan.

Ce condiție pune UDMR pentru a discuta un premier PSD

Întrebat dacă Uniunea l-ar susține pe liderul PSD în cazul unei nominalizări prezidențiale, Kelemen Hunor a răspuns invocând aritmetica parlamentară. Acesta a admis că partidul cu cele mai multe mandate ar fi avut logic dreptul la funcția de premier încă de la formarea coaliției, în urmă cu un an și ceva.

Președintele UDMR a evitat însă un angajament ferm. El susține că ipoteza poate fi discutată, dar că momentul nu a venit, și că i-ar fi transmis direct acest lucru și lui Grindeanu.

„Trebuie să recunosc că în politica vrei, nu vrei, contează şi mărimea”, a declarat Kelemen Hunor.

Exclusiv

Reportaj/Interviu

Nicoleta Pauliuc: „Un președinte de partid trebuie să discute mai ales cu oamenii care nu sunt de acord cu el!”

ACTUALITATE

Marcel Ciolacu explică care ar putea fi rezolvarea crizei politice: „Am făcut nişte promisiuni împreună”

De ce UDMR își menține propunerea pentru Palatul Victoria

Al doilea element din declarație vizează propria nominalizare a Uniunii. Kelemen Hunor a reamintit că UDMR are un premier propus în persoana lui Siegfried Mureșan și că nu își va schimba poziția înainte de o decizie a președintelui.

Liderul UDMR a folosit o metaforă pentru a-și explica poziționarea, respingând ideea că ar putea fi mutat dintr-o tabără în alta cât timp propunerea sa rămâne pe masă. Mai mult, a precizat că, după o desemnare, calea dialogului ar trebui să rămână deschisă între UDMR, PSD, PNL și USR.

„Nu plec din barcă până când nu am o desemnare şi până când nu ştiu ce direcţie doreşte preşedintele”, a punctat președintele UDMR.

Cum a picat Guvernul Bolojan și de ce nu s-a format altul

Blocajul actual a început pe 5 mai, când Parlamentul a adoptat moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Bolojan. Textul, depus pe 28 aprilie de PSD, AUR și PACE-Întâi România, fusese semnat de 253 de parlamentari.

Votul a produs un record. Moțiunea a trecut cu 281 de voturi pentru și 4 împotrivă, din 431 de parlamentari prezenți dintr-un total de 464, cel mai mare număr obținut de o moțiune de cenzură în istoria Parlamentului României. PNL, USR și UDMR nu au participat la vot.

Referitor la ritmul deciziilor de la Cotroceni, prima desemnare a venit abia după o lună. Pe 4 iunie, Nicușor Dan l-a nominalizat pe Eugen Tomac, care și-a depus mandatul pe 14 iunie, fără să ajungă la un vot în Parlament.

Două nominalizări eșuate și șapte săptămâni fără niciuna

În aceeași zi de 14 iunie, președintele l-a desemnat pe liberalul Adrian Veștea, de această dată fără consultări cu partidele parlamentare. Gestul a deschis o dispută constituțională, iar doi foști judecători ai Curții Constituționale au avut opinii diferite privind obligativitatea unei noi runde de consultări.

Guvernul propus de Veștea a fost respins pe 22 iunie. Acesta a obținut 189 de voturi pentru și 23 împotrivă, în condițiile în care erau necesare cel puțin 233.

Ulterior, pe 23 iunie, Nicușor Dan a convocat din nou partidele la Palatul Cotroceni, însă nu a mai făcut nicio nominalizare. Șeful statului a invocat lipsa unei majorități și a spus că nu vrea un exercițiu gratuit.

Iar de atunci situația a rămas neschimbată. Parlamentul a intrat în vacanță pe 1 iulie, până pe 31 august, iar propunerea UDMR nu a avansat: Bolojan a declarat separat că președintele ar fi respins varianta ca Siegfried Mureșan să fie premier.