ANAF, cu ochii pe averile de peste 25 de milioane de euro. Județul, la doi pași de București, unde Fiscul a descoperit cele mai mari sume

Economii ținute „la saltea”, bani câștigați în străinătate sau împrumuturi primite de la alte persoane fizice. Sunt câteva dintre explicațiile oferite de persoane cu averi de peste 25 de milioane de euro în timpul verificărilor derulate de ANAF. În multe cazuri însă, inspectorii fiscali au constatat că proveniența sumelor nu a putut fi demonstrată prin documente, iar controalele s-au încheiat cu obligații fiscale suplimentare de sute de milioane de lei.

Peste 1.100 de controale, într-un an

ANAF a intensificat verificările privind situația fiscală a persoanelor fizice, iar în perioada iulie 2025 – mai 2026 au fost finalizate 1.102 acțiuni de control, scrie economica.net.

În urma acestora, autoritățile fiscale au stabilit creanțe suplimentare de peste 540 de milioane de lei, echivalentul a aproximativ 103 milioane de euro. Pentru recuperarea sumelor, au fost instituite și măsuri asiguratorii în valoare de aproape 124 de milioane de lei, inclusiv popriri și sechestre.

Datele au fost analizate de Corina Mîndroiu și Cătălina Butan, partenere EY România, care subliniază că rezultatele controalelor oferă o imagine asupra situațiilor care ajung cel mai frecvent în atenția inspectorilor fiscali.

LIFESTYLE

Reguli noi la vamă: Câte țigări și cât alcool mai poți aduce din Bulgaria cu sacoșa

Exclusiv

ACTUALITATE

STB 2.0! Bucureștenii s-ar putea trezi curând cu o nouă companie de transport public, „o nouă Mărie, aceeași pălărie”!

Cine intră în categoria persoanelor cu avere mare

O atenție deosebită este acordată persoanelor fizice cu avere mare, respectiv contribuabililor rezidenți în România a căror avere estimată depășește echivalentul a 25 de milioane de euro.

Pentru administrarea fiscală a acestei categorii, ANAF întocmește și actualizează un grup dedicat. În anumite situații, acesta poate include și soțul sau soția persoanei verificate, precum și rudele și afinii până la gradul al II-lea.

Banii cash, una dintre principalele probleme

Printre cele mai frecvente situații descoperite de inspectori se află fondurile pentru care contribuabilii nu au reușit să demonstreze proveniența.

Au fost identificate, printre altele, depuneri importante de numerar în conturi personale sau în conturile unor firme în care persoanele verificate dețin participații. Alte cazuri au vizat cumpărarea cu numerar a unor bunuri mobile sau imobile, împrumuturi acordate propriilor societăți și majorări de capital social.

În cadrul verificărilor, contribuabilii au invocat și economii păstrate în numerar. Problema a apărut atunci când aceste sume nu au putut fi susținute cu documente care să demonstreze atât proveniența banilor, cât și existența lor în perioada analizată.

Veniturile din străinătate, o altă explicație verificată de ANAF

O altă justificare întâlnită în controale a fost reprezentată de veniturile obținute în afara țării.

În anumite situații, însă, informațiile furnizate de contribuabili nu au putut fi confirmate prin schimbul de date dintre autoritățile fiscale din România și cele din alte state.

Inspectorii au urmărit astfel trasabilitatea fondurilor și documentele care puteau demonstra proveniența acestora. Lipsa unor dovezi suficiente a dus, în unele cazuri, la stabilirea unor obligații fiscale suplimentare.

Împrumuturile între persoane fizice, verificate la rândul lor

Și sumele despre care contribuabilii au susținut că au fost primite sub formă de împrumuturi de la alte persoane fizice au intrat în atenția inspectorilor.

În astfel de situații, documentele și traseul banilor pot deveni esențiale pentru demonstrarea sursei fondurilor. În lipsa unor dovezi convingătoare, sumele respective pot ridica semne de întrebare în cadrul verificării fiscale.

Venituri nedeclarate, descoperite în timpul controalelor

Pe lângă problemele legate de proveniența averii, ANAF a identificat și venituri care nu fuseseră declarate.

Printre acestea s-au numărat venituri din cedarea folosinței bunurilor, activități independente, tranzacții cu titluri de valoare și venituri realizate în străinătate, precum și alte categorii supuse impozitării.

Astfel, controalele nu au urmărit doar valoarea averilor deținute, ci și modul în care veniturile care au stat la baza acumulării acestora au fost obținute și fiscalizate.

Prahova și București, printre zonele cu cele mai mari sume stabilite

Prahova se află pe primul loc în clasamentul celor mai mari creanțe fiscale stabilite de ANAF în urma verificărilor efectuate la persoane fizice.

Cea mai mare sumă stabilită în perioada iulie 2025 – mai 2026 a fost de 23.075.130 de lei, în cazul unei verificări derulate de AJFP Prahova. Valoarea plasează Prahova înaintea Bucureștiului, unde au fost înregistrate alte două creanțe fiscale de proporții.

Bucureștiul, cu două creanțe de peste 20 de milioane de lei

Capitala ocupă următoarele două poziții în clasamentul celor mai mari sume stabilite de Fisc.

În urma a două verificări distincte, ANAF a stabilit obligații fiscale suplimentare de 22.538.669 de lei și 21.580.410 de lei.

Astfel, cele mai mari trei creanțe fiscale stabilite la nivel național în perioada analizată provin din doar două zone: Prahova și București.

Ce au urmărit inspectorii fiscali

În centrul verificărilor s-au aflat banii și bunurile pentru care persoanele controlate nu au putut demonstra o sursă clară și documentată.

Inspectorii au analizat depuneri importante de numerar, achiziții de imobile și alte bunuri, împrumuturi acordate propriilor firme, majorări de capital, dar și sume despre care contribuabilii au susținut că provin din străinătate.

În numeroase cazuri, explicațiile s-au bazat pe existența unor economii păstrate în numerar, venituri obținute în afara țării sau bani primiți de la alte persoane fizice. Atunci când aceste explicații nu au fost susținute prin documente, ANAF a continuat verificarea pentru stabilirea situației fiscale reale.

54,6 milioane de lei, stabilite într-o singură lună

Rezultatele controalelor arată că verificările au produs obligații fiscale importante și în ultima lună a perioadei analizate.

În mai 2026, ANAF a emis 56 de decizii de impunere, prin care a stabilit creanțe fiscale suplimentare totale de 54.636.713 lei.

La nivelul întregii perioade, suma stabilită suplimentar a ajuns la 540.243.299 de lei, în urma celor 1.102 acțiuni de control.

Prahova și Bucureștiul se remarcă astfel prin cele mai mari cazuri individuale, iar cifrele arată amploarea verificărilor privind averile și veniturile persoanelor fizice.

Pentru contribuabili, principala problemă rămâne posibilitatea de a demonstra cu acte proveniența banilor. Explicațiile privind economiile cash, veniturile din străinătate sau împrumuturile pot fi verificate de ANAF, iar lipsa documentelor poate conduce la stabilirea unor obligații fiscale suplimentare.