Ce dovezi îți poate cere ANAF dacă vii cu economiile din străinătate în România. Ai termen 60 de zile

Românii care au strâns bani muncind ani la rând în Italia, Spania, Germania sau Marea Britanie își mută acum economiile în conturi deschise acasă, ca să cumpere un apartament, o mașină sau să pornească o afacere.

Un asemenea virament nu naște, prin el însuși, un venit impozabil și nu atrage automat un control. Dacă Fiscul deschide însă o verificare a situației fiscale personale, inspectorii intră pe patrimoniu, pe fluxurile de trezorerie și pe orice alt element care ajută la stabilirea situației fiscale reale.

Ce acte poate cere ANAF pentru banii veniți de afară

Regula de pornire e una singură: nu există dosar-tip. Fiscul nu ține o listă fixă de hârtii pe care ar trebui să o pună pe masă fiecare om întors din străinătate. Ce contează e altceva — să poți arăta de unde vin banii.

Ajută, în funcție de caz, contractele semnate cu firma de afară și înscrisurile prin care angajatorul confirmă sumele câștigate. Intră la socoteală și extrasele care arată salariile încasate lună de lună, actele fiscale eliberate de statul unde s-a muncit, copiile după declarațiile depuse acolo și dovezile impozitului achitat. Instituția enumeră astfel de documente chiar în instrucțiunile despre veniturile din străinătate și despre mecanismele care evită dubla impunere.

Finanțe

ANAF, cu ochii pe averile de peste 25 de milioane de euro. Județul, la doi pași de București, unde Fiscul a descoperit cele mai mari sume

LIFESTYLE

Reguli noi la vamă: Câte țigări și cât alcool mai poți aduce din Bulgaria cu sacoșa

Cea mai solidă dovadă rămâne, de regulă, banca. Extrasele refac traseul sumei pas cu pas: salariu intrat periodic într-un cont din afară, economii adunate acolo, transfer ulterior în România. Adică exact istoricul care susține explicația dată inspectorilor.

Banii ținuți la saltea ridică cele mai mari probleme

Lucrurile se complică pentru cei care au păstrat bancnotele ani de zile, fără să le treacă vreodată prin cont. Simpla afirmație că suma vine din salariile câștigate afară nu se validează singură. Ea se citește prin comparație cu documentele și cu restul informațiilor despre situația fiscală a persoanei.

Așa că hârtiile din perioada petrecută peste hotare merită ținute, mai ales când vorbim de economii consistente. Chiar și fără extrase complete, actele de la angajator, documentele fiscale sau alte înscrisuri care arată unde s-a lucrat, cât s-a încasat și ce taxe s-au plătit pot acoperi o parte din probe.

Ba mai mult, verificarea nu se oprește la ce aduce contribuabilul. ANAF poate strânge date de la terți, de la autorități și de la instituții publice, iar informațiile pot veni și de peste graniță, prin mecanismele de schimb existente. Instituția o precizează ea însăși.

Fiscul trimite un aviz și lasă 60 de zile pentru hârtii

Nimeni nu se trezește verificat peste noapte. Înainte să pornească o verificare a situației fiscale personale, organul fiscal central are obligația să trimită în scris un aviz. Acolo apar perioada luată la puricat, data de la care începe controlul și lista informațiilor și înscrisurilor cerute.

Urmează un detaliu care îi privește direct pe cei plecați la muncă în alte țări. Documentele redactate într-o limbă străină nu se depun ca atare, ci însoțite de traducerea în română, certificată de traducători autorizați de Ministerul Justiției, potrivit regulilor din Codul de procedură fiscală.

Referitor la timp, legea fixează un interval clar. Actele justificative și lămuririle cerute prin aviz se depun în cel mult 60 de zile de la comunicarea lui, iar termenul poate fi prelungit o singură dată, cu 30 de zile, dacă persoana cere asta motivat și fiscul e de acord. Tot prin aviz poate veni și solicitarea de a depune declarația de patrimoniu și de venituri.

Nu orice venit câștigat afară se declară în România

Mai exista un scenariu care de multe ori aduce confuzie. Una e să muți dintr-un cont în altul bani pe care îi deții deja, alta e regimul fiscal al veniturilor din care s-au strâns acei bani. Primul lucru nu produce un câștig nou.

Ca să se stabilească dacă un venit obținut peste hotare trebuia declarat și impozitat în România, se intră în amănunte: unde e rezidența fiscală, ce tip de venit e în discuție, cine l-a plătit și ce prevede convenția de evitare a dublei impuneri dintre România și țara respectivă.

Un exemplu apare chiar în instrucțiunile pentru Declarația unică. Veniturile din activități dependente prestate în străinătate și plătite de un angajator nerezident nu se impozitează în România, în condițiile din Codul fiscal, nu se trec în declarație și nu intră la creditul fiscal extern. Pentru alte tipuri de venit, regulile se schimbă.

Iar pe durata verificării, contribuabilul are dreptul să vină cu documente justificative și cu explicații. Dacă ce prezintă nu e suficient, fiscul poate cere informații și din alte surse, în condițiile legii.