TechUp România pune 5,3 miliarde de lei între laborator și fabrică. Statul încearcă să transforme ideile în produse

Guvernul a aprobat TechUp România, o schemă de ajutor de stat destinată tehnologiilor avansate. Programul încearcă să rezolve una dintre bolile cronice ale cercetării românești: ideea apare în laborator, primește eventual un premiu, apoi moare înainte să ajungă produs. De această dată, statul promite să finanțeze întregul drum, de la cercetare la producția industrială.

Peste un miliard de euro pentru tehnologii avansate

Bugetul total al TechUp România ajunge la 5,313 miliarde de lei, adică peste un miliard de euro.

Aproximativ 2,657 miliarde de lei sunt rezervate cercetării-dezvoltării, iar 2,656 miliarde investițiilor necesare pentru introducerea rezultatelor în producție.

Acordurile de finanțare vor putea fi emise între 2026 și 2032, iar plățile se vor întinde până în 2041. Bugetul mediu anual este estimat la 759 de milioane de lei.

Între 5 și 50 de milioane de lei pentru fiecare proiect

Proiectele eligibile trebuie să valoreze între 5 și 50 de milioane de lei și să includă obligatoriu două componente succesive:

• minimum două milioane de lei pentru cercetare-dezvoltare;
• minimum trei milioane de lei pentru capacitatea de producție sau prestarea serviciului rezultat.

Nu ajunge să cumperi niște utilaje și să le numești „inovare”

Nu va fi finanțată, așadar, simpla cumpărare a unor utilaje rebotezată festiv „inovare”.

Compania trebuie să dezvolte o tehnologie și apoi să demonstreze că o poate transforma într-un produs vandabil.

Beneficiarul trebuie să suporte din fonduri private cel puțin 25% din cheltuielile eligibile.

Inteligență artificială, biotehnologie și energie

Programul acoperă calculul avansat, inteligența artificială, microelectronica, securitatea cibernetică, biotehnologia, agricultura inteligentă, sănătatea de precizie, energia verde, stocarea, tehnologiile climatice, sistemele autonome, industria spațială și materialele avansate.

Cât poate acoperi ajutorul de stat

Pentru cercetarea industrială, ajutorul poate ajunge la 50% din costuri, iar pentru dezvoltarea experimentală, la 25%, cu posibile bonusuri regionale.

O noutate importantă este acordarea unui avans de până la 30% din grantul anual pentru cercetare.

Statul acceptă astfel realitatea elementară că un laborator nu poate cumpăra echipamente și plăti specialiști numai din promisiunea unor decontări viitoare.

La avansuri… prevedem, totuși, niște cozi ca la sarmalele de Sfânta Parascheva. Papa bun și gratis!

Investitor privat sau bani proprii

Companiile vor fi împărțite în două categorii.

Unele vor atrage obligatoriu capital de la fonduri de investiții sau investitori individuali, iar cele care dispun de resurse vor putea folosi capital propriu, credite, profit reinvestit ori împrumuturi intragrup.

Brevetul trebuie să rămână în România

Proprietatea intelectuală rezultată trebuie păstrată de beneficiar și menținută în regiunea în care este realizată investiția.

Este o condiție esențială: contribuabilul român nu trebuie să finanțeze brevetul care pleacă apoi liniștit într-un paradis fiscal.

Banii au fost promiși, regulile mai așteaptă

Totuși, cheia programului încă lipsește.

Ministerul Finanțelor are 45 de zile lucrătoare pentru publicarea Ghidului solicitantului și a regulilor de plată.

Acolo vom vedea cine punctează proiectele, cum este măsurată valoarea tehnologică și cât de bine sunt închise ușile pentru firmele specializate în capturarea banului public.

Viitorul tehnologic sau prezentul băieților deștepți

Ideea este excelentă.

România are destui oameni capabili să inventeze, dar prea puțin capital pentru a transforma invenția în industrie. TechUp poate umple această prăpastie.

Cu o singură condiție: să finanțeze tehnologia viitorului, nu băieții deștepți ai fiecărui prezent continuu.