Alexandru Nazare, avertisment pe Legea salarizării: nota de plată se transferă generațiilor următoare

În timp ce în spațiul public circulau variante de majorări salariale peste plafonul agreat politic, Alexandru Nazare a mers joi la discuția cu liderii partidelor cu un răspuns negativ. Ministrul Finanțelor ar fi transmis că orice sumă adăugată celor 8 miliarde de lei pe an devine o obligație permanentă, transferată întregii societăți și generațiilor următoare.

Ce a transmis Alexandru Nazare la discuția despre Legea salarizării

Ministrul Finanțelor ar fi intrat în discuția de joi, 20 august, cu liderii partidelor politice cu o poziție de frână față de sumele vehiculate în ultimele zile. Potrivit lui Alexandru Nazare, diferența dintre anvelopa suplimentară de aproximativ 8 miliarde de lei, agreată prin acord politic, și variantele discutate public ar trebui explicată pe înțelesul tuturor.

Argumentul șefului de la Finanțe nu ține de mărimea sumei în sine, ci de natura ei. Adică nu ar fi vorba despre bani cheltuiți o singură dată, ci despre miliarde de lei adăugate în fiecare an la o cheltuială salarială care, odată intrată în buget, devine recurentă.

Așa că unghiul principal de analiză pe care ministerul l-ar fi pus pe masă în discuția cu partidele a fost formulat ca întrebare directă.

POLITICĂ

Legea salarizării rămâne blocată: verdictul vine abia săptămâna viitoare, cu termenul PNRR pe 31 august

POLITICĂ

Grindeanu blochează acordul pe legea salarizării cu câteva ore înainte de Cotroceni. „Grilele sunt la secret”

„Îşi permite România să susțină noi angajamente de cheltuieli pe termen lung, fără să transfere nota de plată în viitor?”, a transmis joi ministrul Finanțelor.

Cât din veniturile fiscale ale României merge pe salariile din sectorul public

Cifra pe care Nazare o așază în centrul analizei vine din 2024. Masa salarială din sectorul public ar fi reprezentat atunci aproape 40% din veniturile fiscale ale României, în timp ce media la nivelul Uniunii Europene ar fi de circa 26%.

Potrivit ministrului, este cea mai ridicată pondere din întreaga Uniune. Ba mai mult, șeful Finanțelor ar fi ținut să nuanțeze procentul: acesta nu ar însemna că fiecare angajat de la stat este bine plătit și nici că nu ar exista categorii profesionale care trebuie recalibrate.

Problema, în lectura ministerului, este raportul dintre cât plătește statul și cât reușește să strângă.

„Datele arată însă că anvelopa salarială este foarte mare în raport cu veniturile pe care statul reușește să le colecteze”, a precizat Alexandru Nazare.

Ministerul Finanțelor pune trei condiții pentru noua lege a salarizării

Referitor la forma finală a legii, Finanțele ar susține un text care îndeplinește simultan trei cerințe: să fie echitabil pentru angajați, să poată fi finanțat integral fără a pune în pericol consolidarea fiscală și să răspundă efectiv jalonului asumat prin PNRR.

Mai mult, reforma ar trebui aliniată încă din etapa de proiectare la jaloanele și obligațiile asumate de România, astfel încât legea să poată fi aplicată și finanțată predictibil. Nazare admite că noul act normativ trebuie să corecteze inechitățile acumulate și să ofere reguli mai clare bugetarilor, dar consideră obligatoriu ca stabilitatea bugetară, parcursul de reducere a deficitului și credibilitatea financiară a țării să rămână protejate.

Contextul invocat de ministru: cel mai ridicat deficit bugetar din Uniunea Europeană, cea mai mare inflație, o datorie publică în creștere și o economie care nu mai avansează în ritmul necesar. Iar până în 2031, România ar avea de făcut cel mai amplu efort de consolidare fiscală din UE, în paralel cu finanțarea investițiilor și a nevoilor de apărare.

„Trebuie să ne uităm cu responsabilitate la locul în care vrem să fie România peste 5 sau 10 ani”, a punctat ministrul Finanțelor.

Creștere, înghețare, corecție: ciclul pe care ministrul vrea să îl oprească

Evoluția masei salariale publice ar fi fost în România mult mai volatilă decât media europeană în ultimii ani. După corecția din 2022–2023, cheltuielile ar fi crescut din nou în 2024, iar reducerea din 2025 ar fi venit pe fondul măsurilor de consolidare fiscală.

Potrivit lui Nazare, tocmai acest tipar de creștere urmată de înghețare și apoi de corecție ar trebui evitat prin noua lege. Majorările care ulterior nu mai pot fi finanțate ajung să fie suspendate sau ajustate, iar angajații din sistem rămân cu regulile schimbate din mers.

„România are nevoie de o salarizare predictibilă, construită pe reguli și limite multianuale”, a explicat Alexandru Nazare.