Fabrica din Curtea de Argeș care vrea să facă drone pentru Armată are 4 ingineri și 287.000 de lei în cont. Și nicio certificare specifică

Joi după-amiază, AETA SA — fosta Electroargeș — a anunțat la Bursa de Valori București că i-a scris ministrului Radu Miruță. Subiectul scrisorii: „Drone, sisteme autonome și componente pentru apărare – AETA SA, capacitate industrială românească pregătită pentru producție”. Acțiunea a urcat în aceeași ședință cu 12,82%.

Compania invocă o platformă industrială de peste 33.000 de metri pătrați, 37 de mașini de injecție mase plastice cu forțe de închidere între 50 și 2.200 de tone, capacități de extrudare, tampografiere, vopsire în câmp electrostatic, sudură laser și asamblare. Cere o vizită a reprezentanților Ministerului Apărării și ai Direcției Generale pentru Armamente, includerea în lista furnizorilor români de componente pentru programele de înzestrare și identificarea unui prim proiect-pilot.

„AETA este pregătită să pună forța sa industrială în serviciul României”, scrie conducerea companiei.

Toate aceste capacități există. Ce nu apare în comunicat este restul bilanțului.

Pamflet

Tulcea, raiul dronelor. Planul național de valorificare turistică a obiectelor căzătoare

ACTUALITATE

Intervenții pe litoral duminică: obiect cilindric la Eforie Nord și o posibilă dronă în Portul Tomis

287.515 lei în cont

La 31 decembrie 2025, AETA avea în conturi 287.515 lei. Nu milioane — lei. Și datorii scadente în următoarele douăsprezece luni de 59,35 milioane de lei.

Rata lichidității curente era de 0,29. Capitalul de lucru — negativ cu 42,2 milioane de lei. Termenul mediu de plată a furnizorilor ajunsese la 207 zile, aproape șapte luni, față de 111 zile cu un an înainte. Compania are obligații neachitate la scadență către bugetul de stat, pentru care ANAF a acordat o eșalonare pe cinci ani, aflată în derulare.

Iar numărul de angajați, la finalul anului trecut, era de 52. Dintre care patru ingineri. Acum patru ani erau aproximativ 400.

De două ori același accident

Povestea AETA din ultimul deceniu este povestea unui subcontractor care a pierdut, de două ori, clientul de care depindea aproape integral.

Prima dată a fost în decembrie 2021, când Alfred Kärcher a notificat încetarea contractului de furnizare de aspiratoare. Compania a fost forțată să rupă contractul de leasing de personal cu Manpower — 360 de persoane — și să-și reducă schema proprie la 136 de salariați. Vânzările s-au prăbușit de la 75,7 milioane de lei în 2022 la 38,9 milioane în 2023.

A doua oară e acum. Raportul anual pentru 2025 consemnează, la capitolul dependențe: „S-a consolidat colaborarea cu Beko România SA, care reprezintă peste 80% din cifra de afaceri.”

Pe 1 octombrie 2025 — cu trei luni înainte de finalul anului trecut— AETA și Beko România au semnat un acord de încetare a relației contractuale, cu efect de la sfârșitul lunii decembrie. Informația a fost făcută publică abia în februarie 2026; divulgarea fusese amânată legal, ca informație privilegiată.

Motivul, în formularea companiei: o dispută privind actualizarea prețurilor pentru 2025 și 2026, în contextul creșterii costurilor de producție. Divergențele „au făcut imposibilă continuarea relației comerciale în condiții economice sustenabile”, iar societatea „nu putea desfășura activitate în pierdere pentru acest client”.

Beko a plătit, la încetare, 530.000 de euro. Aritmetica este simplă și brutală: din cei 33,5 milioane de lei cifră de afaceri realizată în 2025, peste 26,8 milioane veneau de la un client care nu mai există în 2026. Baza rămasă e de aproximativ 6,7 milioane de lei.

Ameliorarea care nu există

La prima vedere, 2025 a fost un an mai bun. Pierderea netă s-a redus de la 16,76 la 7,73 milioane de lei — o ameliorare de nouă milioane.
Descompunerea acestei ameliorări arată însă că aproape nimic nu vine din activitatea de bază:

Sursa ameliorării                                            Contribuție
Creșterea altor venituri din exploatare              +6,60 mil. lei
Scăderea cheltuielilor financiare                         +5,57 mil. lei
Deteriorarea operațională reală                          −3,34 mil. lei

Poziția „alte venituri din exploatare” a sărit de la 286.291 de lei în 2024 la 6.889.668 de lei în 2025 — de 24 de ori. O parte importantă este chiar despăgubirea de 530.000 de euro încasată de la Beko. Eliminând complet această poziție din ambele exerciții, rezultatul din exploatare arată astfel:

2025               2024
Pierdere operațională ajustată −14,55 mil. lei    −11,21 mil. lei

Activitatea de bază a pierdut cu 3,3 milioane de lei mai mult în 2025 decât în 2024.

Cât despre cheltuielile financiare, prăbușirea lor de la 5,78 milioane la 206.209 lei nu reflectă o îmbunătățire, ci un efect de bază: în 2024 acestea includeau costuri legate de litigiul cu Alfred Kärcher la Tribunalul din Stuttgart, finalizat definitiv în februarie 2025.

În paralel, alte cheltuieli de exploatare au crescut cu 42%, de la 9,43 la 13,38 milioane de lei — la o companie cu venituri în scădere.

Șase ani, 69 de milioane
An      Rezultat net
2017 +12,87 mil. lei
2018 +12,26 mil. lei
2019 +2,04 mil. lei
2020 −12,41 mil. lei
2021 −11,85 mil. lei
2022 −10,57 mil. lei
2023 −10,09 mil. lei
2024 −16,76 mil. lei
2025 −7,73 mil. lei

Cumulat, între 2020 și 2025: minus 69,4 milioane de lei.

Pierderea reportată la finalul anului trecut era de 52,35 milioane — de 4,4 ori capitalul social. Capitalurile proprii, de 26,9 milioane, se mențin exclusiv datorită rezervelor istorice, între care o rezervă din reevaluarea imobilizărilor de 21,2 milioane. Fără ea, capitalul propriu ar fi de circa 5,7 milioane de lei.

Ultimul dividend a fost plătit pentru exercițiul 2018.

Compania nu mai face electrocasnice

Un detaliu care schimbă percepția publică asupra acestei fabrici: în structura vânzărilor din 2025, 99,87% sunt repere injectate din masă plastică. Repere metalice: 0,13%. Aspiratoare: zero.

Aspiratorul — produsul cu care Electroargeș a fost identificată decenii la rând — nu mai apare deloc în structura vânzărilor din ultimii trei ani.

Iar exportul, care în 2022 însuma 28,9 milioane de lei, a coborât la 50.000 de lei în 2025.

Ceea ce se numește în presă „singura fabrică mare de electrocasnice din România cu capital 100% românesc” este, în cifre, un atelier de injecție mase plastice care lucrează aproape exclusiv pe piața internă, pentru câțiva clienți industriali.

Cinci anunțuri în șaptesprezece zile

Anunțul despre drone nu a venit singur. Iată rapoartele curente transmise de AETA la bursă în ultimele săptămâni:

Data        Anunț
11 august Start livrări Mobexpert
14 august Start livrări Dedeman
17 august Start livrări Mathaus
24 august Start livrări Brico Depot
27 august Scrisoare privind dronele

La care se adaugă Agroland. Cinci comunicate în șaptesprezece zile. Și încă o dată din calendarul financiar al companiei: 31 august 2026 — rezultatele semestriale. Peste trei zile. Va fi primul semestru complet fără Beko.

Ce e real și ce nu

Ar fi nedrept să reducem totul la cinism. O parte din această reconfigurare are logică industrială solidă. Intrarea în retailul de bricolaj și mobilier este mutarea cea mai coerentă a companiei din ultimii ani. Produsele proprii dezvoltate intern — Europubela Wave de 120 și 240 de litri, prima europubelă cu evacuare, premiată Red Dot și Good Design Award, familia de cutii modulare de depozitare P Box, aspiratorul de mână Whale — sunt exact genul de marfă voluminoasă din plastic injectat pe care o vând Dedeman, Brico Depot și Mathaus. Valorifică fix capacitatea existentă și, mai important, rezolvă problema structurală: dependența de un singur client.

Platforma industrială este reală. Gradul mediu de uzură al mijloacelor fixe este de doar 10,17%. În 2025, compania a pus în funcțiune o mașină de injecție de 2.200 de tone și un pod rulant de 32 de tone, investind 4,8 milioane de lei chiar într-un an de pierdere. Deține certificări ISO 9001 și ISO 14001 reconfirmate prin audit TÜV Rheinland și a trecut audituri ale Grupului Arçelik, DQS Turcia, Makita și Fuchs. La evaluarea de sustenabilitate EcoVadis se află în primele 30% dintre companiile europene.

Injecția maselor plastice este, de altfel, genuin relevantă pentru drone: carcase, elice, suporturi, subansamble.

Dar de aici până la un furnizor pentru industria de apărare este o distanță pe care cifrele nu o acoperă. Un program militar cere finanțarea matrițelor, a prototipurilor, a certificărilor și a stocurilor — înainte de prima factură. AETA are 287.515 lei în cont și plătește furnizorii la 207 zile. Cere certificări specifice, de tip AQAP, care nu apar nicăieri în raportul anual. Cere capabilitate de proiectare: compania are patru ingineri.

Iar scrisoarea în sine nu anunță un contract, o comandă sau o negociere. Cere o vizită și includerea într-o listă.

Testul de peste trei zile

La o capitalizare de 31,7 milioane de lei — aproximativ 6,2 milioane de euro —, AETA este o companie suficient de mică încât orice anunț să miște prețul cu procente de două cifre. Ceea ce s-a și întâmplat joi. Piața evaluează astăzi compania la mai puțin de jumătate din valoarea contabilă a activelor sale fixe, de 69,7 milioane de lei — o măsură a neîncrederii în capacitatea acestor active de a genera profit.

Primii trei acționari — Standard Equity, Trans Expedition Feroviar și Bran Oil Galați — controlează împreună 64,8%. Niciun membru al Consiliului de Administrație și nici directorul executiv nu dețin acțiuni în companie. Ce urmează nu se va decide într-o scrisoare. Se va vedea luni, 31 august, când AETA publică rezultatele pe primul semestru — primul din istoria recentă în care nu mai există Beko. Atunci vom afla cât din gaura de peste 26 de milioane de lei a fost efectiv acoperită de europubele, cutii de depozitare și noii parteneri din retail.

Dronele, dacă vor exista vreodată, vin după.