Ziua în care Bursa de Valori București a pierdut 20 de miliarde de lei. Ce a provocat prăbușirea și ce urmează

Bursa de Valori București a încheiat luna august cu una dintre cele mai dificile ședințe de tranzacționare din ultimii doi ani. Indicele principal BET a coborât luni cu 3,61%, până la 33.743,73 puncte, în timp ce toți indicii pieței au închis în scădere.

Capitalizarea companiilor listate pe piața principală s-a redus cu aproximativ 20,2 miliarde de lei într-o singură ședință, de la circa 718 miliarde de lei la aproximativ 697 miliarde de lei. Amploarea corecției a atras atenția mai ales în condițiile în care principalele burse europene și americane au avut evoluții pozitive.

Romgaz, Transelectrica și Rompetrol Rafinare, printre cele mai lovite acțiuni

Cele mai mari scăderi au fost înregistrate în sectorul energetic, unde mai multe companii au pierdut într-o singură zi procente importante. Acțiunile Romgaz s-au depreciat cu 10,45%, Transelectrica a pierdut 8,90%, iar Rompetrol Rafinare a coborât cu 15%.

Momentul corecției nu este lipsit de semnificație. Data de 31 august a reprezentat termenul-limită pentru implementarea unor obiective din Planul Național de Redresare și Reziliență. Cu doar câteva zile înainte, președintele Nicușor Dan anunțase că România pierde definitiv 770 de milioane de euro, în urma eșecului negocierilor privind legea salarizării.

Business

Bursa în boxa acuzaților: cum a ajuns BVB să plătească avocații propriilor administratori, în cel mai bun an din istoria ei

Business

O acțiune „curioasă”. Ce spune raportul de 122.000 de lei despre compania BVB. Bursa își cumpără propriile acțiuni cu un ritm de 45 de bucăți pe zi

În același timp, aproximativ 4.500 de investiții rămâneau nerecepționate la expirarea termenului. Pentru investitori, problema nu este doar valoarea fondurilor pierdute, ci semnalul transmis privind capacitatea statului de a respecta jaloanele asumate.

Bursa nu a urmat piețele internaționale

Scăderea de la București nu poate fi explicată printr-un simplu val global de aversiune la risc. În aceeași perioadă, principalele piețe externe au avut evoluții pozitive.

Indicele Stoxx 600 a urcat cu 0,60%, CAC 40 cu 1,17%, IBEX 35 cu 0,97%, DAX cu 0,86%, iar S&P 500 cu 0,40%.

Diferența de evoluție indică faptul că investitorii au reevaluat în principal riscurile asociate României. În acest context, problemele interne — situația fiscală, incertitudinea politică și absorbția fondurilor europene — au devenit mai importante în evaluarea activelor românești.

Incertitudinea politică apasă asupra evaluărilor

În spatele șocului de la BVB se află și o perioadă prelungită de instabilitate politică. Guvernul condus de Ilie Bolojan funcționează cu atribuții limitate de aproape patru luni, după moțiunea de cenzură din 5 mai.

Un executiv interimar are o capacitate mai redusă de a adopta reforme structurale, de a negocia cu instituțiile europene și de a transmite piețelor un plan fiscal credibil pe termen mediu.

Alexandru Dobre, director general adjunct la Tradeville, a indicat printre factorii care au influențat piața inclusiv noile negocieri privind formarea guvernului și repoziționarea investitorilor după creșterile consistente din prima parte a anului.

Pentru bursă, incertitudinea politică nu înseamnă neapărat că profiturile companiilor scad imediat. Ea înseamnă însă că investitorii solicită o primă de risc mai mare, ceea ce reduce evaluările activelor. La acest tablou se adaugă o economie care avansează modest, o inflație ridicată și o dobândă de politică monetară menținută la 6,50% din august 2024.

După un raliu puternic, investitorii au avut ce să vândă

Un alt element important este performanța excepțională a bursei în primele luni ale anului. BET-XT crescuse cu 32,9% în primele șase luni, iar mai multe companii energetice acumulaseră câștiguri foarte mari.

Înainte de corecție, Electrica avea un randament de aproximativ 95,8%, Romgaz de 92,2%, Transelectrica de 50,7%, Hidroelectrica de 49,8%, Transgaz de 42,3%, iar Nuclearelectrica de 20,2%.

În astfel de condiții, o parte dintre investitori preferă să marcheze profiturile acumulate. Acțiunile care au crescut cel mai mult devin și cele mai vulnerabile la o corecție atunci când sentimentul de piață se schimbă.

Romgaz este un exemplu relevant. După un avans de peste 90% de la începutul anului, compania a pierdut 10,45% într-o singură ședință.

În schimb, Transgaz și Nuclearelectrica au avut scăderi mult mai mici, de 0,2%, respectiv 0,6%, după ce aceste titluri trecuseră deja prin perioade dificile în urma unor rezultate mai slabe sau a unor probleme specifice.

Energia a fost principalul punct de presiune

Indicele BET-NG, care urmărește companiile din energie și utilități, a pierdut 3,98%. Sectorul este deosebit de sensibil la evoluțiile fiscale și politice deoarece statul român controlează participații importante în majoritatea companiilor mari.

Statul deține aproximativ 70% din Romgaz, 80% din Hidroelectrica, 82,5% din Nuclearelectrica, 58,7% din Transelectrica și 58,5% din Transgaz.

Într-o perioadă în care bugetul are nevoie de venituri suplimentare, investitorii se tem că profiturile acestor companii ar putea fi direcționate într-o proporție mai mare către buget prin dividende speciale, majorarea ratei de distribuire a profitului sau alte măsuri fiscale.

Un precedent există deja. Pentru exercițiul financiar 2025, Transgaz a distribuit 65% din profit sub formă de dividende, peste nivelul de 50% prevăzut inițial în buget.

Volumul tranzacțiilor arată amploarea vânzărilor

Scăderea indicilor a fost însoțită de o creștere puternică a activității de tranzacționare. Pe piața principală, valoarea tranzacțiilor a ajuns luni la aproximativ 206 milioane de lei, față de 82,3 milioane de lei în ședința precedentă. Numărul tranzacțiilor a urcat de la 13.598 la 25.832, iar valoarea medie a unei tranzacții a crescut la aproximativ 7.975 de lei.

Romgaz, una dintre cele mai afectate companii, a fost al doilea cel mai tranzacționat emitent al zilei, cu un rulaj de aproximativ 45 de milioane de lei.

Combinația dintre volume ridicate și scăderi generalizate sugerează o presiune puternică la vânzare. Investitorii care au acumulat câștiguri în prima parte a anului au început să își reducă expunerile, amplificând corecția.

Nu toate companiile au urmat prăbușirea pieței

În timp ce acțiunile marilor companii au fost puternic lovite, unele titluri cu lichiditate redusă au avut evoluții opuse.

AETA a urcat cu 9,27%, după o creștere de 12,82% în ședința de joi. Evoluția a fost alimentată de anunțul companiei privind intenția de a intra în producția de drone pentru Armată.

În același timp, Rompetrol Rafinare a pierdut 15%, după o scădere de 14,89% în ședința precedentă. În doar două zile, acțiunea a pierdut aproape 28%.

Diferențele mari de evoluție arată și cât de mult contează lichiditatea. În cazul companiilor cu un free-float redus, ordine relativ mici pot produce variații foarte mari ale prețului.

Cine suportă, în cele din urmă, pierderile

Scăderea capitalizării bursiere nu înseamnă că 20,2 miliarde de lei au dispărut sub forma unei pierderi contabile suportate de o singură categorie de investitori. Efectele sunt distribuite între acționari, fonduri de investiții, companii și stat.

Fondurile de pensii private reprezintă unul dintre cei mai importanți investitori instituționali autohtoni și dețin participații importante în companiile listate. Prin urmare, evoluția bursei se reflectă indirect și în valoarea activelor administrate pentru milioane de participanți.

Pentru companii, o bursă mai slabă înseamnă și un cost mai mare al capitalului. Listările sau majorările de capital pot deveni mai dificil de realizat într-un moment în care investitorii cer randamente mai mari.

Statul este, la rândul său, într-o poziție paradoxală. Ca autoritate, este responsabil pentru o parte din politicile care influențează percepția investitorilor, dar, ca acționar majoritar, suportă și el scăderea valorii participațiilor deținute în companiile listate.

Ce ar putea schimba sentimentul investitorilor

Cel mai important catalizator pentru piață rămâne formarea unui guvern cu atribuții depline. Stabilitatea politică ar permite adoptarea unor măsuri fiscale și structurale și ar putea îmbunătăți dialogul cu instituțiile europene.

Un alt element urmărit de investitori este soarta proiectelor PNRR și a celor aproximativ 4.500 de investiții nerecepționate. Pierderea celor 770 de milioane de euro este definitivă, însă evoluția celorlalte proiecte poate influența în continuare percepția asupra capacității României de a utiliza fondurile europene.

Investitorii vor urmări și politica de dividende a companiilor de stat, precum și eventualele modificări ale fiscalității aplicate companiilor. Rezultatele financiare din trimestrul al treilea, care vor fi publicate în toamnă, vor reprezenta un alt reper important pentru evaluarea companiilor.

O corecție severă, nu neapărat începutul unei crize

Ședința de 31 august a reprezentat o repricing a riscului românesc, nu neapărat începutul unei noi crize bursiere. BET rămâne, chiar și după această scădere, la un nivel mult peste cel de la începutul anului.

Corecția a apărut după o perioadă de creșteri puternice și a fost amplificată de o serie de factori interni: pierderea unor fonduri europene, incertitudinea politică și necesitatea continuării consolidării fiscale.

Faptul că bursele internaționale au crescut în aceeași perioadă indică un factor predominant intern. Pentru investitori, problema centrală nu este doar suma de 770 de milioane de euro pierdută prin PNRR, ci ceea ce această pierdere transmite despre capacitatea statului de a respecta termenele și angajamentele asumate.

Pe scurt, într-o singură zi, BVB a șters aproximativ 20,2 miliarde de lei din capitalizare. Piața nu a sancționat doar rezultatul unei zile dificile, ci a reevaluat costul riscului asociat României.