Război pentru banii UE: agricultura și apărarea se luptă pentru finanțare. Daniel Buda, despre miza fermierilor români

Viitorul Politicii Agricole Comune se anunță una dintre marile bătălii ale următorului buget al Uniunii Europene. În condițiile în care state membre net contributoare, precum Germania, Italia și Franța, sunt interesate să își dozeze eforturile financiare, iar Europa trebuie să aloce tot mai multe resurse și pentru apărare, agricultura riscă să intre într-o competiție directă pentru banii europeni.

Într-un interviu acordat în exclusivitate pentru PUTEREA, Daniel Buda, eurodeputat PNL și vicepreședinte al Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală din Parlamentul European, vorbește despre negocierile pentru viitorul PAC, despre securitatea alimentară a Europei, dar și despre ceea ce trebuie să facă România pentru a nu pierde bani europeni.

PUTEREA: Există, la Bruxelles, o intenție a unor state membre net contributoare, precum Germania, Italia sau Franța, de a reduce banii alocați Politicii Agricole Comune. Cât de mare este această bătălie pentru viitorul agriculturii europene?

Daniel Buda: Aici, la Bruxelles, mai ales legat de intenția unor state membre care sunt net contributoare, fie Germania, Italia, Franța, de a reduce banii pentru Politica Agricolă Comună, este o bătălie în acest sens, aici, în Parlament și în capitala, să spun așa, a Uniunii Europene, pentru a asigura o finanțare adecvată sectorului agricol la nivel european.

Vedem, după această vară fierbinte, că fermierii nu pot fi lăsați singuri în fața unor astfel de vicisitudini ale vremii și trebuie să înțelegem un alt lucru: faptul că fermierii nu lucrează pentru a-și satisface propriile interese sau doar pentru a satisface propriile interese, ci, în primul rând, vorbim de fermieri care lucrează pentru a garanta securitatea alimentară a noastră, a tuturor, la nivelul Uniunii Europene.

POLITICĂ

Victor Negrescu avertizează asupra banilor europeni pentru România: „Riscăm să avem un buget european mai mic”

POLITICĂ

Presiune pe Nicușor Dan din partea PNL. Liberalii cer desemnarea de urgență a unui nou premier: „Trebuie să iasă fum alb de la Cotroceni!” 

De aceea, agricultura trebuie să fie finanțată în mod adecvat.

PUTEREA: Dar reducerea ar putea fi semnificativă? Există riscul unei tăieri care să îi vitregescă serios pe fermierii europeni? Și cât de mult contează faptul că Europa trebuie să aloce acum mai mulți bani pentru apărare?

Daniel Buda: În primul rând, aici discutăm de banii care vin de la statele membre. Statele membre, evident, trebuie să-și dozeze eforturile. Nu sunt bani care cresc undeva în curtea Consiliului sau în curtea Comisiei Europene.

Statele membre, evident, sunt preocupate și pentru ceea ce înseamnă garantarea securității militare. Dacă ne uităm în Germania, care este o țară destul de bine apărată, avem de-a face cu atacuri hibride asupra sistemelor energetice, asupra sistemelor de transport și așa mai departe, ceea ce ne duce la concluzia pe care trebuie să o acceptăm: că avem nevoie de investiții și în sistemul de apărare.

Acum, nu știm exact care va fi o reducere sau dacă va fi această reducere, pentru că noi nu vrem să avem de-a face cu această reducere. Vrem mai departe să fie finanțată agricultura la un nivel adecvat.

Dar eu cred că trebuie să trecem și de o altă etapă din acest punct de vedere, și anume a cheltuirii responsabile a acestor resurse financiare pe care le avem la nivelul Uniunii Europene, în așa fel încât acești bani să garanteze existența unor structuri agricole durabile în timp și capabile să poată să producă mâncare.

PUTEREA: Se poate vorbi despre un conflict între agricultură și apărare pentru banii europeni?

Daniel Buda: Sigur, e o chestiune și nu aș vrea să spunem neapărat că este un câmp de bătălie aici, între Parlament, Comisie și Consiliu. Încercăm cu toții să găsim cele mai bune formule de lucru, în așa fel încât să avem, pe de o parte, fermierii care să aibă capacitatea de a produce alimente, dar, în același timp, să vorbim și de Europa care să fie bine apărată.

Pentru că degeaba ai fermierii care sunt, să spun așa, bine finanțați, dacă tu nu ai, câteodată, securitatea militară.

Și acest lucru este o chestiune care trebuie să ne preocupe și trebuie să o conștientizăm: da, avem nevoie să discutăm inclusiv despre ceea ce înseamnă înarmarea Uniunii Europene.

PUTEREA: Ce trebuie să facă România pentru a se asigura că fermierii români nu vor pierde în viitorul exercițiu financiar?

Daniel Buda: Ceea ce pot să vă spun este însă că, la nivelul Uniunii Europene, încercăm ca prin regulamentele care sunt adoptate, fie că discutăm de regulamentul privind Politica Agricolă Comună, fie că discutăm de regulamentul privind Organizarea Comună a Pieței, să stabilim niște principii și niște mecanisme de lucru care să fie universal valabile, dar, în același timp, sigur, să țină cont de particularitățile din România.

Vă garantez că aceste particularități vor fi regăsite la nivelul regulamentelor adoptate în România.

Însă, mai departe, sigur, revine Ministerului Agriculturii să creeze acele planuri care să stea la baza cheltuirii acestor resurse financiare.

PUTEREA: România a avut negocieri controversate în trecut pentru Politica Agricolă Comună. Avem acum o echipă capabilă să negocieze în interesul fermierilor români?

Daniel Buda: Ceea ce este important este să avem un ministru al Agriculturii desemnat și să avem acolo oameni care să lucreze și care să fie într-o discuție permanentă cu fermierii.

Pentru că, din păcate, foarte multe propuneri care vin aici, la Bruxelles, și dau un exemplu în acest sens, legea care a fost adoptată privind sprijinirea agricultorilor, nu poate să fie implementată.

Dar această lege a fost adoptată fără să fie consultată asociația relevantă, Romapis, din România.

Adică avem nevoie de o consolidare a mecanismelor de lucru în acest sens.

PUTEREA: Când trebuie România să prezinte la Bruxelles planurile pentru viitoarea Politică Agricolă Comună?

Daniel Buda: Nu avem date-limită, dacă se lucrează la ceea ce înseamnă adoptarea Politicii Agricole Comune. Nu avem aceste date-limită la care să prezentăm ceva la Bruxelles.

A fost o dată-limită pentru regulamentul privind restaurarea naturii, care are impact în agricultură, dar încă, mă rog, suntem în procedură de comunicare cu Comisia Europeană.

Este important să avem un ministru al Agriculturii care să fie desemnat sau să avem acolo oameni care să lucreze și care să fie într-o discuție permanentă cu fermierii.

PUTEREA: Care este, în opinia dumneavoastră, principala lecție pentru România în această etapă?

Daniel Buda: Avem nevoie de o consolidare a mecanismelor de lucru. Este esențial ca deciziile care privesc agricultura să fie luate prin consultarea celor care lucrează efectiv în acest domeniu.

Fermierii trebuie să aibă capacitatea de a produce alimente, iar acest lucru înseamnă finanțare adecvată, politici publice coerente și mecanisme care să țină cont de realitățile din fiecare stat membru.

În același timp, Europa trebuie să își consolideze securitatea. Cele două obiective nu se exclud: avem nevoie și de o agricultură puternică, și de o Europă capabilă să își asigure securitatea.