România leșinată: adio carburanți la prețuri decente. Barilul a ajuns la 105 dolari

Românii par condamnați să admire carburanții ieftini numai în graficele istorice. Petrolul Brent a depășit joi 105 dolari pe baril, războiul dintre SUA și Iran amenință transporturile din Golful Persic, iar piețele financiare au început să calculeze cât va costa următorul val de inflație. La noi, răspunsul poate fi citit direct pe panoul benzinăriei.

Petrolul s-a scumpit cu 30% într-o lună

Brentul a ajuns la 105,26 dolari, după o creștere de aproximativ 4% într-o singură zi. Petrolul american WTI a trecut și el de 100 de dolari.

Față de minimele atinse la începutul lunii august, Brentul s-a scumpit cu peste 30%.

Cauza principală este reluarea confruntărilor dintre SUA și Iran, înmulțirea atacurilor asupra petrolierelor și restricționarea traficului prin Strâmtoarea Ormuz.

Reuters notează că piața începe să creadă într-un conflict mai lung decât se anticipa.

Scumpirea nu rămâne în baril

Saltul petrolului nu se transferă mecanic și instantaneu în prețul de la pompă. Contează cotațiile produselor rafinate, cursul dolarului, stocurile, costurile de transport și marjele comerciale.

Dar direcția este limpede.

Dacă barilul rămâne peste 100 de dolari, benzina și motorina vor continua să se scumpească.

În România, accizele și TVA-ul amplifică fiecare creștere, iar statul încasează mai mult exact atunci când șoferul plătește mai mult.

Vine și dobânda peste noi

Petrolul scump alimentează inflația, iar inflația împinge băncile centrale spre dobânzi mai mari.

Randamentul obligațiunilor americane pe 30 de ani a urcat la 5,35%, cel mai ridicat nivel din 2007. BCE a majorat dobânda-cheie la 2,5%.

România, deja vulnerabilă din cauza deficitului, a fost lovită imediat: randamentul titlurilor pe zece ani a urcat la aproximativ 7,18%.

Asta nu scumpește retroactiv datoria existentă, dar face mai costisitoare următoarele împrumuturi ale statului.

Șoferul român primește astfel pachetul complet:

carburant mai scump, inflație mai mare, credite mai grele și taxe mai apetisante pentru Guvern.

Când petrolul se ieftinește, ni se explică de ce pompa nu-l poate urma imediat.

Când se scumpește, pompa înțelege situația internațională înaintea tuturor.

Cine a profitat până acum de acest război stupid al SUA cu Iranul?

Până acum au profitat, în principal:

• Rusia, care vinde petrol mai scump și primește indirect încă o gură de oxigen financiar;
• producătorii americani de petrol și gaze de șist;
• marile companii petroliere;
• industria de armament, alimentată de noi comenzi;
• proprietarii de petroliere și asigurătorii, prin tarife și prime de risc explodate;
• statele exportatoare de petrol care pot livra fără să le fie blocate rutele.

Au pierdut consumatorii, economiile dependente de importuri și guvernele îndatorate.

Adică războiul îl fac liderii, profitul îl iau furnizorii, iar nota ajunge la pompa amărâților.