Casanova de la Guvernanță Corporativă și cele șapte victime. Cum se încropește un „scandal-monstru” din anonimat, politică și copy-paste

Un angajat AMEPIP este acuzat că ar fi hărțuit sexual și profesional șapte femei. Agenția confirmă existența unor sesizări și anchete interne, nu însă romanul publicat deja de presă. În numai câteva ore, presupusul hărțuitor a devenit director, finul lui Ilie Bolojan și Casanova de la Guvernanță Corporativă, gata să fugărească femeile pe holurile instituției. Dovezile, însă, au rămas mult în urma titlurilor.

Casanova de la Guvernanță Corporativă

AMEPIP – Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice – a fost înființată în 2023 și a devenit efectiv operațională în 2024.

Este, așadar, o instituție tânără.

Cu toate acestea, potrivit unei relatări anonime rostogolite prin presă, Ionuț Coș ar fi reușit deja performanța de a supune șapte colege unui „calvar”, hărțuindu-le „sexual și profesional” și „abuzându-le constant pe holuri”.

Dacă acuzația se confirmă, omul a confundat monitorizarea companiilor publice cu evaluarea integrală a personalului feminin.

Dacă nu se confirmă în forma servită publicului, cineva a construit minuțios un personaj: prădătorul sexual cu susținere politică și acces nelimitat la organigramă.

Șapte femei, o singură voce

Problema fundamentală este că povestea celor șapte victime ne este transmisă printr-un singur mesaj anonim.

O femeie spune: „Suntem în total șapte”.

Nu vedem șapte mărturii, șapte descrieri ale faptelor sau șapte plângeri individuale. Nu aflăm dacă toate reclamă avansuri sexuale, dacă unele acuză remarci obscene, iar altele presiuni profesionale.

Presa-de-construcții-favorabile-unei-anumite-părți-a-clasamentului a luat cele șapte situații posibile, le-a turnat într-o singură găleată și a scris pe ea „hărțuire sexuală”. Mânca-ți-aș!

Ce confirmă, de fapt, AMEPIP

Agenția recunoaște că au fost formulate mai multe sesizări referitoare la posibile cazuri de hărțuire pe criteriul de sex și hărțuire morală la locul de muncă.

O comisie internă a finalizat un raport, aflat acum la conducere.

Separat, funcționează o procedură disciplinară. AMEPIP nu spune însă cine este persoana cercetată, câte reclamante există, ce fapte au fost identificate sau dacă acuzațiile au fost confirmate.

Instituția precizează chiar că existența procedurii disciplinare nu dovedește vinovăția. Relatarea inițială și poziția AMEPIP

Din „coleg” s-a făcut „director”

Publicația care a lansat informația îl prezintă pe Coș drept „coleg” al femeilor. În etapa următoare a malaxorului mediatic, omul devine director.

Pagina AMEPIP confirmă că Ionuț Coș a depus declarații de avere și interese, nu și funcția de director atribuită apăsat în titlurile ulterioare.

Pare un amănunt, dar nu este.

Într-un caz de presupus abuz profesional, diferența dintre coleg și director stabilește tocmai existența raportului de putere.

Presa noastră a rezolvat problema simplu: i-a decernat funcția necesară scenariului.

Finul lui Bolojan apare din neant

A urmat rafinarea politică. PS News îl prezintă drept „finul lui Ilie Bolojan”, fără să ofere în articol vreo probă, declarație sau sursă distinctă pentru această relație.

Mai interesant, publicația invocată drept sursă nu îl numește finul lui Bolojan.

Spune doar că mesajul anonim acuză o presupusă susținere politică și enumeră numele lui Bolojan, Mircea Abrudean, Mihaela Briciu și Ciprian Hojda.

Din acest terci s-a născut titlul perfect:

„Finul lui Bolojan hărțuiește șapte angajate”.

Presa nu mai relatează o acuzație. Îi montează instalație de lumini, sirenă și rachetă de semnalizare. Articolul PS News

Și plângerea penală este tot o afirmație

Sursa anonimă susține că au fost sesizate Parchetul și Poliția.

La momentul publicării, nicio instituție judiciară nu confirmase existența sau obiectul unei anchete penale.

Avem deci o acuzație anonimă care confirmă alte acuzații anonime și anunță o plângere încă neconfirmată.

Deasupra ei, presa a așezat certitudinile:

șapte victime,

hărțuire sexuală,

director,

fin important,

protecție politică

și „scandal-monstru”.

Poate fi vinovat. Articolul tot rămâne o încropeală

Nimic din toate acestea nu demonstrează că Ionuț Coș este nevinovat.

Mai multe sesizări există, iar acuzațiile trebuie cercetate serios. Raportul intern ar putea conține fapte foarte grave.

Tocmai gravitatea lor obligă presa să fie exactă.

Până acum nu avem șapte mărturii publice, nu avem faptele individualizate, nu avem concluziile raportului, nu avem confirmarea anchetei penale și nu avem dovada că omul este finul lui Bolojan.

Avem însă portretul servit gata:

un demnitar politic își plantează finul la AMEPIP, iar acesta umblă prin instituție pradă unui entuziasm sexual administrativ imposibil de stăpânit.

Poate că realitatea chiar este atât de urâtă.

Dar… presa serioasă o demonstrează.

Presa de copy-paste o împopoțonează fără talent și apasă butonașul din WordPress – „publică”.

Cine este hărțuit, până la urmă?

Ni se pare nouă sau singurul „hărțuit” sistematic în această poveste este ”monstrul” Bolojan? Nu sexual, slavă Domnului. Mediatic.

Cele șapte femei apar într-o singură mărturie anonimă, faptele concrete lipsesc, iar presupusul „fin” este încă nedovedit. Bolojan, în schimb, apare garantat în toate titlurile.

”Victimele” reclamă un angajat. Presa pare să fi depus încă o plângere împotriva lui Bolojan.