Oboseală, febră și dureri de articulații: simptomele banale care pot ascunde o boală teribilă

Publicat: 24 sept. 2026, 23:43, de Alexandra Costea, în Sănătate , ? cititori
Oboseală, febră și dureri de articulații: simptomele banale care pot ascunde o boală teribilă
upusul poate afecta pielea, articulațiile, rinichii și alte organe, iar diagnosticul poate întârzia ani. Informații preluate din materialul Associated Press.

Oboseala extremă, febra și durerile de articulații pot trece ușor drept semnele unei afecțiuni obișnuite, dar uneori ascund lupusul. Această boală autoimună face ca sistemul imunitar să atace țesuturile sănătoase ale corpului. Diagnosticul poate întârzia ani întregi, pentru că nu există un singur test care să confirme lupusul în toate cazurile.

Lupusul, boala autoimună care poate rămâne nediagnosticată ani la rând

Lupusul eritematos sistemic este considerat una dintre cele mai complicate boli autoimune. Poate lovi pielea, articulațiile, rinichii, plămânii, inima și chiar creierul. Iar simptomele diferă atât de mult de la un bolnav la altul încât medicii ajung greu la un diagnostic clar.

Printre semnele care pot apărea se numără oboseala extremă, febra, durerile articulare, erupțiile pe piele și umflăturile. Luate unul câte unul, ele se potrivesc cu multe alte boli. Abia puse cap la cap pot trăda lupusul.

Mai mult, boala nu are un comportament previzibil. Manifestările vin și pleacă, iar uneori seamănă cu cele ale altor afecțiuni. Așa că drumul până la diagnostic se poate întinde pe ani.

Pacienta care a aflat abia după șase ani ce o îmbolnăvea

Associated Press a relatat povestea unei femei ale cărei probleme de sănătate au început cu mult înainte ca medicii să pună diagnosticul. Ea a trecut prin erupții pe piele, umflături, febră, dureri și episoade în care și-a pierdut cunoștința.

Explicația pentru toate aceste simptome a venit după șase ani. Ulterior, investigațiile au arătat că lupusul îi afectase grav rinichii.

Cazul scoate la iveală una dintre marile capcane ale bolii. Sistemul imunitar poate ținti țesuturi și organe diferite, așa că tabloul simptomelor arată complet altfel de la o persoană la alta.

Pe de altă parte, lupusul nu lovește la fel toate categoriile de oameni. Femeile se îmbolnăvesc mult mai des decât bărbații, iar boala apare frecvent în anii în care pacienții au o viață profesională și de familie activă. Evoluția alternează între perioade de agravare și perioade în care simptomele slăbesc.

De ce sistemul imunitar ajunge să atace propriul organism

În mod obișnuit, sistemul imunitar recunoaște și distruge virusurile, bacteriile și alte pericole. În bolile autoimune, acest mecanism de apărare se dereglează. Organismul nu mai deosebește corect amenințările de propriile țesuturi.

În cazul lupusului, anticorpii și alte componente ale apărării imune pot întreține inflamația și pot distruge țesuturi sănătoase. În funcție de pacient, sunt lovite articulațiile, pielea, rinichii sau alte organe.

Cauza exactă a bolii nu este încă lămurită complet. Cercetătorii analizează felul în care se combină predispoziția genetică, sistemul imunitar, hormonii și diverși factori din mediu.

Cercetătorii testează o terapie din oncologie care ar putea „reseta” sistemul imunitar

Una dintre pistele urmărite acum de oamenii de știință este terapia CAR-T. Tratamentul a fost creat inițial pentru anumite tipuri de cancer.

Concret, unele celule T ale pacientului sunt modificate astfel încât să recunoască și să elimine anumite celule implicate în boală. În lupus, ținta principală sunt celulele B, care participă la producerea autoanticorpilor. Autoanticorpii sunt anticorpii îndreptați împotriva propriului organism.

Rezultatele de până acum sunt promițătoare. Ele au fost obținute la pacienți cu forme grave, care nu au răspuns la alte tratamente. Studii și analize publicate în 2026 descriu chiar cazuri în care boala a intrat în remisiune fără ca pacienții să mai aibă nevoie de medicamente.

Totuși, un rezultat promițător nu înseamnă un tratament consacrat. Numărul pacienților studiați este mic, iar majoritatea cercetărilor se află în faze timpurii. Ba mai mult, terapia poate avea efecte adverse serioase.

Potrivit unei analize recente, „resetarea” sistemului imunitar nu ar trebui confundată cu vindecarea. Aceeași analiză arată că, deocamdată, terapia CAR-T pentru bolile autoimune rămâne experimentală. Ea este rezervată pacienților selectați cu atenție în programe de cercetare.