Secretul unei supe mai cremoase și mai sățioase: Ingredientul simplu pe care îl poți adăuga din conservă

Fasolea pusă în supă o face mai sățioasă și mai cremoasă, iar dieteticiana Jennifer Parrott Hanes recomandă chiar varianta din conservă, care se adaugă direct în oală. Fondatoarea Mood Matters Dietetics susține că ingredientul ieftin ar aduce în farfurie și proteine vegetale, fibre și nutrienți care ar susține creierul, inima și intestinul.

Fasolea face supa mai sățioasă și mai cremoasă

O supă consistentă poate aduce în farfurie o cantitate importantă de nutrienți, din legume, cereale integrale și surse de proteine. Unele ingrediente oferă însă mai mult decât senzația de sațietate și de căldură. Printre ele se află fasolea, potrivit Real Simple.

Jennifer Parrott Hanes, dietetician autorizat, consideră fasolea deosebit de valoroasă pentru creier, inimă și intestin. De asemenea, specialista recomandă ca fiecare persoană să încerce să mănânce o porție de fasole în majoritatea zilelor din săptămână.

Cea mai comodă variantă rămâne fasolea din conservă, pentru că este deja gătită. Așa că se deschid una sau două conserve, boabele se clătesc și se pun direct în oală. Iar pentru o textură mai cremoasă, fasolea poate fi pisată înainte de a fi adăugată în supă.

Referitor la cantitate, dieteticiana pornește de la aproximativ o jumătate de cană de fasole gătită pentru fiecare porție de supă.

Cum se gătește corect fasolea uscată pentru supă

Fasolea uscată, fiartă acasă, ar avea o textură ceva mai bună, potrivit lui Hanes. Cu toate astea, specialista apreciază că diferența nu justifică de multe ori efortul suplimentar.

Cine alege boabele uscate trebuie să fie atent la modul de preparare. Dieteticiana avertizează că multe slow cookere nu ating temperaturi suficient de mari pentru a găti fasolea cum trebuie.

Ba mai mult, fasolea insuficient gătită, în special cea roșie, ar putea provoca simptome asemănătoare unei toxiinfecții alimentare, potrivit specialistei.

Metoda recomandată de Hanes este simplă. Fasolea se fierbe pe aragaz cel puțin 10–15 minute, apoi se lasă la foc mic până se gătește complet. De asemenea, înmuierea boabelor peste noapte ar putea reduce problemele gastrointestinale, un pas util mai ales pentru cei care mănâncă de obicei puține fibre.

Ce beneficii ar avea fasolea pentru creier și inimă

Pentru creier, fasolea ar oferi carbohidrați complecși, care asigură energie constantă. Boabele conțin și aminoacizi, printre care tirozina și triptofanul, implicați în producerea dopaminei și a serotoninei.

Fierul, magneziul și vitaminele din grupul B ar avea, la rândul lor, un rol în producția de energie a creierului și în mecanismele dopaminei și serotoninei. Adică un aport care ar putea susține o stare de spirit mai bună.

Referitor la inimă, fibrele din fasole ar putea ajuta la scăderea colesterolului LDL, cunoscut drept colesterolul „rău”. Mai mult, proteina vegetală nu vine la pachet cu grăsimile saturate care pot crește nivelul de LDL.

Vitaminele B ar putea contribui și la reducerea homocisteinei, ale cărei niveluri ridicate sunt asociate cu inflamația și bolile de inimă. Iar fitochimicalele, compușii naturali din plante, ar ajuta la reglarea inflamației și la limitarea daunelor produse de stresul oxidativ.

Cum ar ajuta fibrele din fasole sănătatea intestinului

Fasolea conține trei componente utile digestiei: fibre solubile, fibre insolubile și amidon rezistent. Fiecare are un rol diferit în intestin.

Fibrele insolubile ajută la deplasarea conținutului intestinal și susțin un tranzit regulat. Pe de altă parte, fibrele solubile și amidonul rezistent hrănesc bacteriile benefice din intestin.

Pe măsură ce aceste bacterii descompun fibrele, produc acizi grași cu lanț scurt. Potrivit dieteticienei Jennifer Parrott Hanes, acești compuși ar putea reduce inflamația intestinală, ar putea întări mucoasa intestinului și chiar ar putea îmbunătăți starea de spirit.