Deficitul bugetar a scăzut cu 31% în primele opt luni, la 59,4 mld. lei, sau 2,89% din PIB. Însă dobânzile plătite de stat au crescut cu 27%

Execuția bugetară pune ținta de 6,2% la îndemână înaintea deciziei S&P din 2 octombrie. Ajustarea se sprijină însă pe taxe mai mari, pe salarii și pensii înghețate și pe un val de fonduri europene care se oprește odată cu PNRR.

Bugetul general consolidat a înregistrat în ianuarie–august 2026 un deficit de 59,42 mld. lei, echivalentul a 2,89% din PIB. Datele au fost publicate sâmbătă de Ministerul Finanțelor. Cu un an înainte, deficitul era de 86,36 mld. lei, adică 4,51% din PIB. Diferența este de aproape 27 mld. lei și 1,62 puncte procentuale din PIB.

Venituri cu peste 10% mai mari

Veniturile au crescut cu 11,4%, la 468,1 mld. lei. Cheltuielile au avansat cu doar 4,2%, la 527,5 mld. lei. Ponderea veniturilor în PIB a urcat de la 21,9% la 22,8%, iar cea a cheltuielilor a coborât de la 26,4% la 25,7%.

Indicator (ian.–aug. 2026)        Valoare                                              Față de 2025
Deficit                                                     59,42 mld. lei (2,89% din PIB)          -31%
Venituri totale                                       468,1 mld. lei                                         +11,4%
Cheltuieli totale                                     527,5 mld. lei                                         +4,2%
Încasări din TVA                                   103,35 mld. lei                                       +25,2%
Fonduri UE primite                              43,38 mld. lei                                         +37,7%
Cheltuieli de personal                           109,04 mld. lei                                      -4,26 mld. lei
Asistență socială                                     166,87 mld. lei                                       -0,3%
Dobânzi                                                     42,05 mld. lei                                        +26,7%
Investiții                                                    97,05 mld. lei                                         +35%
Sursa: Ministerul Finanțelor

POLITICĂ

TVA anulată pentru unele firme. Cine beneficiază și cine rămâne dator la stat

POLITICĂ

Nicușor Dan a promulgat legile pentru carburanți și TVA de 9% la locuințe: „Ceea ce contează sunt deciziile care aduc beneficii și protejează românii”

TVA, înghețarea salariilor și banii europeni aduc ajustarea

Cea mai mare contribuție vine din TVA. Încasările au crescut cu 25,2%, adică +20,8 mld. lei, aproape jumătate din cele 48 mld. lei venituri suplimentare. Explicația principală e majorarea cotelor din august 2025, nu un consum mai puternic: Comisia Europeană estimează pentru 2026 o creștere economică de doar 0,2%.

Celelalte venituri fiscale au crescut mai modest. Impozitul pe venit a avansat cu 8,1%, impozitul pe profit cu 9,1%, iar contribuțiile sociale cu 7,1%. Impozitele pe proprietate au crescut cu 30%, la 11 mld. lei, iar fondurile europene primite cu 37,7%, la 43,38 mld. lei.

Pe partea de cheltuieli, cele 21 mld. lei în plus sunt mai mici decât suma dintre investiții (+25,1 mld. lei) și dobânzi (+8,9 mld. lei). Asta înseamnă că restul cheltuielilor, luate împreună, au scăzut cu circa 13 mld. lei în termeni nominali. Cheltuielile de personal au coborât cu 4,26 mld. lei, iar asistența socială cu 0,3%, pe fondul înghețării salariilor și pensiilor. Cu inflația încă ridicată, scăderea reală e și mai mare.
Rezultatul e un buget aproape echilibrat fără dobânzi.

Deficitul primar a scăzut la circa 17 mld. lei (~0,85% din PIB), de la circa 53 mld. lei cu un an înainte, potrivit calculelor pe baza datelor MF. Statul se împrumută acum în principal pentru a-și plăti datoria existentă.

Ultimele patru luni: spațiu de circa 68 mld. lei

Potrivit calculelor pe baza datelor MF, ritmul actual ar duce deficitul la circa 6,0% din PIB la final de an, ușor sub ținta de 6,2% din bugetul pe 2026.

Calculul pleacă de la PIB-ul implicit în raportul MF, de circa 2.056 mld. lei. La acest nivel, ținta de 6,2% înseamnă un deficit anual de aproximativ 127 mld. lei. Guvernul mai are la dispoziție circa 68 mld. lei, sau 3,3% din PIB, pentru septembrie–decembrie.

În 2025, deficitul a urcat de la 4,51% din PIB după opt luni la 7,65% la final de an, adică +3,1 puncte în ultimele patru luni. Același tipar aplicat în 2026 dă circa 6,0%. Riscul rămâne decembrie, luna în care se concentrează plățile de investiții și cheltuielile de final de an.
Evoluția lunară arată că avansul față de anul trecut s-a menținut constant, de 1,6–1,7 puncte procentuale, potrivit Euronews. Deficitul a fost de 2% din PIB după șase luni și de 2,34% după șapte luni.

Dobânzile, PNRR și măsurile temporare

Cheltuielile cu dobânzile sunt cele care cresc cel mai repede în buget. Au ajuns la 42,05 mld. lei după opt luni, cu 26,7% mai mult decât anul trecut, echivalentul a circa 2% din PIB. Anualizat, costul depășește 3% din PIB. Ministerul recunoaște în comunicat că evoluția dobânzilor „continuă să reprezinte o presiune importantă asupra bugetului”, potrivit Digi24.

Costurile cresc odată cu datoria. Datoria publică a ajuns la 59,3% din PIB la finalul lui 2025, de la 54,8% în 2024, iar România a avut anul trecut cel mai mare deficit din UE, de 7,9% din PIB după metodologia ESA.

Investițiile record au o dată de expirare. Din cele 97,05 mld. lei cheltuite pentru investiții, 69,2% au fost finanțate din bani europeni, iar plățile din PNRR și din cadrul 2021–2027 au crescut cu 67,3%. PNRR s-a încheiat în august 2026. Din 2027, statul va trebui fie să taie investiții, fie să le finanțeze din bani naționali.

O parte din economii sunt temporare. Înghețarea salariilor și pensiilor pe 2025–2026 nu poate fi prelungită la nesfârșit, iar efectul majorării TVA se epuizează din septembrie, când baza de comparație include deja cotele mai mari.

Cifrele MF sunt calculate pe bază cash. Ținta pe metodologia europeană ESA, cea urmărită de Bruxelles, este de 6% din PIB în 2026 și include și obligațiile de plată neachitate. Diferența dintre cele două poate fi semnificativă.

Ce urmează: S&P pe 2 octombrie, testul real în 2027

Primul examen vine peste o săptămână. Pe 2 octombrie, S&P anunță decizia privind ratingul României, iar execuția bugetară e principalul argument al Guvernului pentru a păstra nota de investment grade. Cifrele de acum susțin ideea că ținta pe 2026 e credibilă.

Testul mai greu vine în 2027. Ținta e de circa 5,8% din PIB, efectul TVA se epuizează, fondurile PNRR se opresc, iar presiunea pentru dezghețarea salariilor și pensiilor crește. Ajustarea din 2026 s-a făcut în principal pe venituri. Pentru a fi sustenabilă, va avea nevoie de măsuri permanente pe cheltuieli și de o colectare mai bună.