Guvernul Mureșan, la peste 60 de voturi de prag: PSD rămâne cheia învestiturii

Programul cu care Siegfried Mureșan cere miercuri votul Parlamentului promite reducerea numărului de parlamentari de la 465 la 405, tocmai măsura care îi îndepărtează o parte dintre voturile de care are nevoie pentru învestitură. Premierul desemnat pornește de la 169 de mandate, iar deputații minorităților naționale, pe care se baza pentru a se apropia de pragul de 233, ar refuza să susțină cabinetul, potrivit mai multor surse.

Guvernul Mureșan are nevoie de 233 de voturi pentru învestitură

Miercuri, 30 septembrie, de la ora 13:00, premierul desemnat se prezintă în plenul reunit cu un program de 372 de măsuri și o listă de 16 miniștri. Ca să treacă, cabinetul are nevoie de cel puțin 233 de voturi „pentru”.

Conform evidențelor oficiale ale celor două Camere, PNL, USR și UDMR, partidele care l-au propus, au împreună 169 de parlamentari. Mureșan vorbește de 170. Așa că diferența până la prag trece de 60 de voturi.

România are un guvern interimar din 5 mai, când Cabinetul Ilie Bolojan a căzut prin moțiunea de cenzură inițiată de PSD, AUR și PACE – Întâi România. Iar un guvern demis nu poate face rectificarea bugetară de care țara are nevoie.

POLITICĂ

Guvernul Mureșan, gata doar pe hârtie: 16 scrisori cu sarcini pentru miniștri, dar fără majoritate: „Dragă Mihai”, „Dragă Cătălin”

POLITICĂ

„Trădare de țară”: fostul ministru Ciprian Șerban atacă programul de guvernare al lui Siegfried Mureșan

Ulterior, două încercări au eșuat. Eugen Tomac și-a depus mandatul fără să mai ajungă în Parlament. Liberalul Adrian Veștea a fost respins pe 22 iunie, cu 189 de voturi „pentru”, într-o sală în care erau prezenți doar 287 din cei 465 de parlamentari.

Programul lui Mureșan taie din funcțiile de la stat și din Parlament

Documentul a fost construit în cinci zile, împreună cu cele trei partide care îl susțin, și a fost depus sâmbătă la Senat. Prevede 16 ministere și doar trei vicepremieri, fiecare cu portofoliu propriu. Linia generală continuă reformele lui Bolojan, cu accent pe creștere economică.

Pe partea fiscală, TVA nu va crește, iar revenirea la 19% este promisă „de îndată ce se va putea”. Mai mult, rectificarea bugetară ar urma în 30 de zile de la învestire, cu un deficit de cel mult 6,2% din PIB. Bugetul pe anul următor ar fi publicat până la 30 noiembrie.

Referitor la reforma statului, programul propune limitarea numărului de secretari de stat și interzicerea cumulului pensiei cu salariul la stat. Printre măsuri se află și comasarea ANAF cu Autoritatea Vamală, un ghișeu unic pentru acte, pașapoarte, permise și înmatriculări, dar și reducerea numărului de parlamentari la 405, conform datelor recensământului.

Opoziția a atacat însă programul pe fond. AUR susține că măsurile nu ar avea costuri, termene și surse de finanțare clare. PSD a mers mai departe și a descris programul drept continuarea unui „model economic al dezastrului”.

Deputații minorităților se retrag din cauza tăierii mandatelor

Grupul minorităților naționale are 17 deputați și, de trei decenii, a votat aproape constant pentru stabilitate. De data aceasta, majoritatea lor ar refuza să sprijine cabinetul, potrivit mai multor surse. Motivul ar fi chiar reducerea numărului de parlamentari, care le-ar putea pune în pericol mandatele.

Ba mai mult, deputata neafiliată a minorității italiene, Ioana Grosaru, a cerut Curții de Apel București anularea decretului prin care Nicușor Dan l-a desemnat pe Mureșan. Argumentul ei ar fi că guvernul trebuie condus de cei care au câștigat alegerile. Pe de altă parte, 11 organizații ale comunității italiene s-au delimitat public și au precizat că deputata nu vorbește în numele întregii comunități.

Scenariul are un precedent. În toamna lui 2009, după căderea Guvernului Boc, Traian Băsescu l-a desemnat pe Lucian Croitoru, în timp ce PSD, PNL, UDMR și minoritățile îl susțineau pe Klaus Iohannis. Varujan Pambuccian, care conduce și astăzi grupul, a găsit atunci o formulă de compromis: deputații minorităților au fost prezenți în sală, dar nu au votat. Guvernul Croitoru a picat, pentru că la învestitură contează doar voturile „pentru”.

PSD rămâne cheia votului pentru Guvernul Mureșan

A doua rezervă sunt neafiliații. Liberalii au început să le prezinte programul, fără să le ceară vreun angajament. Numai că UDMR a condiționat susținerea de un guvern care să nu depindă de voturile AUR, SOS sau POT. Așa că rămân cel mult 23 de neafiliați compatibili.

Nici nucleul de 169 de mandate nu e sigur. În PNL, cel puțin 16 parlamentari contestă conducerea lui Ilie Bolojan. Iar cu mai puțin de o lună în urmă, 11 liberali care îl susținuseră pe Veștea au fost scoși din funcțiile de conducere din Parlament.

Pe hârtie, scenariul maxim arată așa: toți liberalii prezenți, toți cei 17 deputați ai minorităților răzgândiți și toți cei 23 de neafiliați la vot „pentru”. Rezultatul ar fi 209 voturi, adică tot cu 24 sub prag.

De cealaltă parte, PSD și AUR au împreună în jur de 218 mandate. Pe 21 septembrie, conducerea PSD a decis să nu voteze un guvern din care nu face parte, iar Mureșan le-a cerut parlamentarilor social-democrați să treacă peste această hotărâre. AUR a închis ușa, iar premierul desemnat a spus că nici nu o va bate.

Mureșan invocă și presiunea anticipatelor. O nouă respingere ar deschide, în opinia sa, calea dizolvării Parlamentului. Președintele Nicușor Dan a exclus însă până acum alegerile anticipate. Potrivit unor surse politice, dacă Mureșan pică, ar urma o nouă desemnare, posibil din zona PSD sau un tehnocrat.