Traian Băsescu, despre viitorul lui Kövesi: „Aici trebuie să își găsească locul de muncă”

Publicat: 30 sept. 2026, 11:14, de Andreea Pavaloiu, în ACTUALITATE , ? cititori
Traian Băsescu, despre viitorul lui Kövesi: „Aici trebuie să își găsească locul de muncă”

Traian Băsescu a transmis un avertisment pentru Laura Codruța Kövesi, cu puțin timp înainte ca aceasta să își încheie mandatul de șapte ani la șefia Parchetului European. Fostul președinte spune că nu știe dacă procurorul-șef european se va întoarce în România, dar pune o condiție clară dacă acest lucru se va întâmpla. Mandatul lui Kövesi la EPPO expiră pe 31 octombrie, iar din prima zi de noiembrie instituția va fi condusă de germanul Andrés Ritter.

Condiția pusă de Băsescu pentru revenirea lui Kövesi în România

Fostul șef de stat a fost întrebat ce crede că va face Laura Codruța Kövesi după ce părăsește șefia Parchetului European. Băsescu a răspuns că nu are un răspuns cert, dar a ținut să fie clar în privința unui singur aspect.

Dacă fostul procuror-șef al DNA alege să revină în magistratura din România, fostul președinte spune că locul ei este acolo, cu o singură condiție: să renunțe la stilul care, în opinia lui, a marcat perioada în care conducea DNA.

„Nu știu, mi-e greu să vă spun dacă doamna Kövesi va reveni în România după ce își va termina mandatul procuror-șef al Parchetului European. Dar, dacă ar veni înapoi în magistratură, cu condiția să nu mai facă spectacol din necazul oamenilor, n-are decât să vină și în Justiție. Până la urmă, aici trebuie să își găsească locul de muncă. Cred că mulți au înțeles că acel spectacol a dăunat credibilității luptei anticorupție”, a declarat Traian Băsescu pentru TVR.

Cine preia șefia Parchetului European de la 1 noiembrie

Laura Codruța Kövesi a preluat conducerea EPPO în toamna anului 2019, la începutul unui mandat gândit pentru șapte ani. Termenul oficial cade pe 31 octombrie 2026, moment din care ștafeta trece la actualul ei adjunct, germanul Andrés Ritter.

Ritter a fost desemnat pentru funcție încă din luna martie, printr-o decizie comună a Parlamentului European și a Consiliului UE, tot pentru un mandat de șapte ani. Deși perioada oficială de mandat a lui Kövesi a pornit din 2019, instituția a avut nevoie de aproape doi ani doar pentru a se construi: activitatea efectivă de anchetă și urmărire penală a început abia la 1 iunie 2021.

Ce spune prima evaluare oficială a Comisiei Europene despre EPPO

Chiar în luna în care Kövesi se pregătește să plece din funcție, Comisia Europeană a dat publicității primul bilanț oficial al Parchetului European de la înființarea sa, la cinci ani distanță. Concluzia executivului european este una favorabilă instituției.

EPPO este descris în raport drept „foarte eficient și eficace”, cu o contribuție semnificativă mai ales în dosarele care depășesc granițele unui singur stat membru. Evaluarea vine la pachet cu un raport separat, dedicat activității Oficiului European de Luptă Antifraudă, OLAF.

Anchetele Parchetului European, în creștere de șapte ori sub mandatul lui Kövesi

Documentul Comisiei acoperă aproape în întregime perioada în care Laura Codruța Kövesi s-a aflat la cârma EPPO, iar cifrele arată o creștere spectaculoasă a activității instituției. Numărul anchetelor aflate în derulare a urcat de la 515, în 2021, la 3.602, la finalul anului 2025.

Evoluția se vede și în banii recuperați din fraude. Valoarea activelor înghețate de procurorii europeni a crescut de la 147,3 milioane de euro la 1,13 miliarde de euro, în același interval de timp.

Problemele semnalate chiar de Kövesi, confirmate acum de Bruxelles

Raportul Comisiei Europene nu se oprește doar la reușite. Documentul confirmă și dificultățile pe care Laura Codruța Kövesi le-a reclamat constant în ultimii ani: un volum de muncă mult peste ce fusese estimat inițial, resurse insuficiente și moduri diferite de aplicare a regulamentului EPPO de la un stat membru la altul.

Procurorul-șef european susține de multă vreme că numărul dosarelor a depășit capacitatea reală a biroului, iar evaluarea Comisiei dă acum greutate statistică acestei poziții. Sinteza executivului european recunoaște că ambiguitățile juridice din regulamentul de înființare a EPPO, alături de aplicarea inconsecventă în cele 22 de state membre participante și de sprijinul național inegal, încetinesc în continuare soluționarea unor cazuri individuale.

Concluzia generală a primului raport de evaluare rămâne, totuși, una pozitivă: EPPO și-a consolidat substanțial rolul în apărarea bugetului Uniunii Europene împotriva fraudelor, încă de la începutul activității sale, în urmă cu peste cinci ani.