Cât a costat economia oprirea centralei nucleare de la Cernavodă: mai mult decât creșterea economică estimată

Opririle neplanificate ale centralei de la Cernavodă din 2026 au costat economia românească, după calculele noastre, între 0,05% și 0,3% din PIB. Cel mai probabil, costul este în jur de 0,15%, adică 2–3 miliarde de lei. Prognoza oficială de creștere pentru întregul an este de doar 0,1%.

România a funcționat aproape trei luni fără energie nucleară, cu ambele reactoare oprite simultan din cauza secetei, o premieră în istoria recentă. Cernavodă asigură în mod normal circa 20% din producția națională, energie în bandă și ieftină. Sursa a dispărut din sistem de două ori în același an: în mai, din cauza unei avarii, iar din iulie până în noiembrie, din cauza secetei de pe Dunăre.

Guvernul a dat o singură cifră: aproximativ un miliard de lei pierderi în trei luni, potrivit premierului Luca Niculescu. Ministerul Energiei recunoaște că nu are un calcul oficial al costului pentru economie. Am refăcut noi socoteala, pe baza datelor publice.

221 de zile-reactor pierdute, aproape 3,7 TWh

Cele patru opriri neplanificate din 2026 însumează 221 de zile în care câte un reactor de circa 705 MW nu a produs. Asta înseamnă aproximativ 3,7 TWh de energie, peste o treime din producția anuală obișnuită a centralei. Oprirea planificată a Unității 1 din mai nu intră în calcul, pentru că era bugetată.

Energie

România prelungește starea de alertă energetică. Măsurile rămân în vigoare până la sfârșitul lui septembrie

ACTUALITATE

Directorul Nuclearelectrica a demisionat în plină criză energetică. Ambele reactoare de la Cernavodă, oprite

Perioadă Unitate Cauză                                                                                                                Zile    Energie nelivrată (TWh, estimare)

9–13 noiembrie                    U1            Defecțiune în partea clasică, la trei zile după repornire     4          0,07
13 august – 11 noiembrie    U2           Debitul scăzut al Dunării                                                          90         1,52
28 iulie – 6 noiembrie         U1           Debitul scăzut al Dunării                                                          101        1,71
4–30 mai                                U2           Avarie la transformatorul de evacuare a puterii                  26         0,44
Total                                                                                                                                                      221       3,74

Cea mai mare parte a golului a fost acoperită din import. Cu centrala oprită complet, România avea nevoie să importe aproximativ 1.200–1.300 MW, adică aproape exact puterea celor două reactoare.

Impactul asupra PIB: între 0,05% și 0,3%, cel mai probabil 0,15%

PIB-ul măsoară valoarea adăugată produsă în țară. Energia nucleară are costuri intermediare mici, pentru că, în acest caz. combustibilul este ieftin, așa că aproape toată valoarea producției ei intră în PIB. Când acea energie e înlocuită cu importuri, valoarea adăugată iese din economia românească. Am raportat totul la PIB-ul nominal de 2.051 de miliarde de lei estimat de CNSP pentru 2026.

Scenariu          Ce include                                                                                                                         Pierdere (mld. lei)     % din PIB
Contabil          Doar pierderile Nuclearelectrica anunțate de premier pentru cele trei luni de secetă   ~1,0                                    ~0,05%
Central            Toată energia nelivrată (3,74 TWh), evaluată între prețul de contract de

circa 100 euro/MWh și prețul spot din august, de 793 lei/MWh                                      2,0–3,0                             0,10–0,15%
Pesimist          Scenariul central plus efectele indirecte: energie mai scumpă pentru industrie,

producție redusă, costuri transferate în lanț                                                                               4–6                                   0,2–0,3%

Scenariul contabil subestimează costul. El acoperă doar perioada de secetă și doar pierderea companiei, nu valoarea energiei pe care țara a trebuit să o cumpere din afară. Scenariul pesimist se bazează pe o ipoteză a noastră: că efectele indirecte sunt cel puțin egale cu cele directe. Niciun studiu publicat nu a cuantificat încă acest canal.

Cifra de referință este circa 0,15% din PIB. Pare puțin, dar CNSP prognozează pentru 2026 o creștere economică de doar 0,1%. Pierderea de la Cernavodă este deci comparabilă cu întreaga creștere așteptată în acest an.

Costul ascuns: prețuri, importuri, industrie

Cea mai mare parte a costului nu apare în contabilitatea Nuclearelectrica, ci în prețul energiei. Pe Piața pentru Ziua Următoare, prețul mediu din august a fost de 793 lei/MWh, cu circa 26% peste iulie și aproape dublu față de august 2025.

• Importuri. Nuclearelectrica a cumpărat energie din Ucraina, prin compania moldovenească Energocom. Fiecare MWh importat în locul unuia produs la Cernavodă scade exportul net, deci PIB-ul.
• Lanțul de prețuri. Potrivit CITR, primii loviți au fost furnizorii și traderii care vânduseră energie la preț fix. Au urmat marii consumatori industriali, apoi furnizorii și subcontractanții acestora.
• Facturile. Experții estimează că furnizorii vor recupera costurile în ofertele viitoare, deci efectul asupra inflației vine cu întârziere.

Efectul indirect cade pe o economie deja fragilă. Industria scade de trei ani la rând, iar economiștii descriu seceta hidrologică drept un nou șoc stagflaționist: mai puțină creștere și prețuri mai mari în același timp.

De acum încolo, ambele unități ar trebui să funcționeze la putere nominală (din 14 noiembrie), după amânarea reconectării Unității 1. Riscul nu dispare: Unitatea 1 urmează să intre în retehnologizare pentru doi ani din 2027. Iar Guvernul cere prioritizarea proiectului hidrotehnic Bala 2, care ar trebui să asigure apa de răcire în anii secetoși.

(Cum am calculat. Zile de oprire neplanificată × 705 MW × 24 de ore = energia nelivrată. Am evaluat-o la prețul de contract și la prețul spot și am raportat-o la PIB-ul nominal estimat de CNSP. Estimarea este a redacției, nu o cifră oficială. Primul calcul oficial al efectului va veni odată cu datele INS pentru trimestrele III și IV).