UDMR amenință Guvernul Niculescu cu moțiune de cenzură din cauza reformei administrative: „Nu se poate face așa ceva”

Cu reforma administrativ-teritorială propusă de PSD aflată în dezbatere, Csoma Botond avertizează că UDMR ar vota o moțiune de cenzură împotriva Guvernului Niculescu, dacă Executivul își asumă răspunderea pe acest proiect. Liderul deputaților formațiunii maghiare reproșează social-democraților că ar fi tratat subiectul cu neseriozitate și că ar fi ignorat specificul etnic, istoric și geografic al comunităților.

UDMR ar vota o moțiune de cenzură dacă Guvernul își asumă răspunderea

Întrebat dacă UDMR ar susține o moțiune de cenzură împotriva Guvernului Niculescu în cazul în care Executivul își angajează răspunderea pe proiectul PSD, Csoma Botond a răspuns că „fără doar și poate”.

Totuși, formațiunea nu ar porni un asemenea demers alături de AUR. Deputatul a exclus orice discuție cu acest partid, inclusiv pe tema reformei. Iar decizia privind partenerii unei eventuale moțiuni ar urma să fie luată la momentul respectiv.

„Sunt și alte partide în Parlamentul României în afară de AUR, har Domnului”, a punctat liderul deputaților UDMR.

De ce respinge formațiunea maghiară reforma propusă de PSD

Csoma Botond a enumerat trei motive. Primul ar fi lipsa de seriozitate cu care social-democrații ar fi abordat subiectul. Potrivit deputatului, cifrele vehiculate s-ar fi schimbat de la o zi la alta: de la 1.500 la 3.000, apoi la 5.000, pentru ca ulterior să intre în discuție și orașele cu mai puțin de 10.000 de locuitori.

În al doilea rând, UDMR nu acceptă ca reorganizarea să se facă doar după criteriul numeric. Formațiunea cere să fie luate în calcul și particularitățile istorice, geografice și etnice ale localităților.

Mai mult, foștii parteneri de coaliție din PSD nu ar fi contactat UDMR pentru discuții pe această temă. Al treilea motiv ține de procedură: potrivit deputatului, social-democrații ar fi anunțat că vor să adopte reforma prin asumarea răspunderii.

„Nu se poate face așa ceva. Trebuie să elaborăm un proiect”, a declarat Csoma Botond pentru Antena 3 CNN.

Csoma Botond susține că reforma ar încălca drepturile minorității maghiare

Referitor la drepturile minorităților, liderul deputaților UDMR a invocat Convenția-cadru privind protecția minorităților naționale, document semnat și ratificat de România. Articolul 16 ar interzice modificarea limitelor unităților administrativ-teritoriale atunci când schimbarea scade ponderea unei comunități etnice.

Așa că, în forma actuală, proiectul PSD ar încălca drepturile comunității maghiare, susține deputatul. Una dintre cele mai mari nemulțumiri ale formațiunii este legată de posibila comasare a județelor Harghita și Covasna cu alte județe.

„Avem peste un milion de unguri în această țară”, a afirmat Csoma Botond.

Ce orașe ar putea deveni comune și câte județe ar mai rămâne

UDMR este nemulțumită și de faptul că zeci de stațiuni balneare și orașe istorice din Ținutul Secuiesc ar deveni comune. Lista localităților care riscă să își piardă statutul de oraș cuprinde însă și alte zone. În categoria 8.000-10.000 de locuitori apar Sovata, Cristuru Secuiesc, Covasna, Valea lui Mihai, Tășnad, Jibou, Huedin și Întorsura Buzăului, alături de Sinaia, Eforie și municipiul Orșova.

Între 6.000 și 8.000 de locuitori se regăsesc Baraolt, Vlăhița, Cehu Silvaniei, Ardud și Sărmașu, dar și orașele cu moștenire săsească Agnita și Dumbrăveni. Pragul de 4.000-6.000 include Miercurea Nirajului, Sângeorgiu de Pădure, Bălan, Livada, Rupea, fostele centre miniere Abrud și Cavnic și stațiunea montană Predeal.

Sub 4.000 de locuitori, lista începe cu Băile Tușnad, cel mai mic oraș din România, cu doar 1.372 de locuitori. Urmează Borsec, Ocna Sibiului, Băile Herculane, Baia de Arieș și Sulina.

Pe de altă parte, România ar putea rămâne cu numai 15 județe în loc de 41, dacă reforma discutată în PSD ar urma modelul celor 15 Curți de Apel. Printre județele care ar rămâne centre administrative se numără Bihor, Timiș, Dolj, Constanța, Galați, Prahova, Alba, Mureș, Bacău, Iași, Suceava și Cluj.

În schimb, Satu Mare, Arad, Caraș-Severin, Olt, Gorj, Mehedinți, Tulcea, Dâmbovița, Buzău, Vaslui, Botoșani și Neamț ar putea dispărea ca unități distincte și ar fi comasate cu județele vecine.