Ministrul Finanțelor comentează datele INS privind creșterea economică: semnale de revenire în trimestrul III, iar bugetul pe 2027 trebuie să le consolideze

După trei trimestre de recesiune tehnică și stagnare, PIB-ul României a crescut cu 2,1% în trimestrul al III-lea, potrivit datelor Institutului Național de Statistică. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, descrie rezultatul drept cel mai bun avans trimestrial din 2022, dar avertizează că economia nu s-a refăcut complet și că bugetul pentru 2027 trebuie să susțină această redresare.

Creșterea PIB, după o perioadă dificilă

În trimestrul al III-lea, PIB-ul a avansat cu 2,1% față de trimestrul anterior, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, creșterea a fost de 0,1% pe seria brută și de 0,3% pe seria ajustată.

Rezultatul vine după trei trimestre în care economia a înregistrat fie scăderi, fie o evoluție plată. Pentru comparație, estimarea preliminară Eurostat arată o creștere de 0,5% în Uniunea Europeană și de 0,4% în zona euro în aceeași perioadă.

Totuși, pe primele nouă luni ale anului, economia rămâne cu 0,3% sub nivelul din 2025, pe seria brută. Ministrul Finanțelor susține că atât industria, cât și consumul nu și-au revenit încă, iar redresarea trebuie consolidată într-un context încă greu.

„Este cel mai bun ritm trimestrial din primul trimestru al anului 2022 încoace”, a scris Alexandru Nazare pe Facebook.

Investițiile publice au susținut economia

Volumul lucrărilor de construcții a urcat cu 40,5% în august, față de august 2025, după avansuri de două cifre în majoritatea lunilor acestui an. Ministrul consideră că datele confirmă efectul investițiilor publice mai ample asupra activității economice.

Lucrările de infrastructură ar susține atât activitatea firmelor de construcții, cât și comenzile către furnizori și ocuparea forței de muncă. În primele nouă luni, statul ar fi finanțat investiții publice de aproape 108 miliarde de lei, cu peste 25 de miliarde de lei mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Doar în trimestrul al III-lea, investițiile publice ar fi reprezentat 2,33% din PIB, față de 1,67% în trimestrul al III-lea din 2025. În paralel, deficitul bugetar la nouă luni a scăzut la 3,81% din PIB, de la 5,31% anul trecut.

Investițiile totale din economie ar fi fost, în primul semestru, cu peste 20% mai mari în termeni nominali decât în aceeași perioadă din 2025, iar cele private ar fi crescut mai rapid decât cele publice. Nazare explică rezultatul printr-un buget construit în jurul PNRR, cu resurse direcționate către proiectele europene cu termene clare și plăți accelerate.

„Nu am redus deficitul tăind investițiile”, a precizat ministrul Finanțelor.

Inflația scade, iar salariile reale se stabilizează

Exporturile de bunuri au crescut în fiecare lună din februarie încoace, cu un avans de 11,7% în august și de 6,3% în septembrie, potrivit datelor prezentate de ministrul Finanțelor.

Un alt semnal pozitiv este temperarea inflației, care a coborât de la 10,9% în mai la 6,8% în octombrie. În același timp, scăderea salariului real s-a diminuat vizibil, de la minus 6,9% în mai la minus 1,5% în septembrie.

Potrivit lui Nazare, refacerea puterii de cumpărare este, de fapt, obiectivul principal al efortului de consolidare bugetară.

„Puterea de cumpărare începe să se refacă pe măsură ce inflația scade”, a transmis titularul de la Finanțe.

Bugetul 2027, construit pe venituri realiste

Costul datoriei rămâne principala presiune asupra bugetului. Doar dobânzile au costat statul peste 50 de miliarde de lei în primele nouă luni, cu aproape 11 miliarde de lei mai mult decât în aceeași perioadă din 2025, bani care, potrivit ministrului, nu mai ajung în spitale, școli sau infrastructură.

Deficitul de cont curent se menține în jurul a 5% din PIB, în contextul în care importurile cresc mai repede decât exporturile. Din acest motiv, ministrul respinge o relaxare prematură a disciplinei bugetare.

Nazare consideră că adoptarea rapidă a bugetului pentru 2027 ar transmite un semnal clar finanțatorilor și agențiilor de rating, potrivit căruia România își continuă programul de consolidare pe traiectoria asumată.

Pentru anul viitor, prioritățile anunțate sunt eficientizarea cheltuielilor, reducerea risipei și selectarea investițiilor cu efect de multiplicare în economie. Orice decizie privind veniturile, cheltuielile, indexările sau majorările ar fi luată în construcția de ansamblu a bugetului, nu separat, și doar în limita deficitului asumat.

„Bugetul se construiește pornind de la ceea ce putem finanța”, a punctat ministrul Finanțelor.