Un gigant al pieței de energie cere insolvența după oprirea reactoarelor de la Cernavodă

Getica 95 Com, al șaselea furnizor de energie electrică de pe piața românească, a depus pe 1 octombrie o cerere de insolvență la Tribunalul Buzău. Compania, controlată de omul de afaceri Viorel Tudose, susține că oprirea completă a centralei nucleare de la Cernavodă a lăsat-o fără energia contractată de la Nuclearelectrica și a obligat-o să cumpere electricitate mult mai scumpă din piața liberă, pentru a-și putea onora contractele cu clienții.

De ce a ajuns Getica 95 să ceară insolvența

Centrala nucleară de la Cernavodă este oprită complet de peste o lună și jumătate. Unitatea 1 a fost scoasă din funcțiune pe 28 iulie, iar Unitatea 2 pe 13 august, pe fondul debitului tot mai mic al Dunării, cauzat de secetă.

Vezi și: Cernavodă se oprește complet. Cât timp ar putea România să rămână fără energia celor două reactoare

Oprirea i-a permis Nuclearelectrica să obțină certificat de forță majoră, ceea ce înseamnă că producătorul nu mai este obligat să livreze energia stabilită prin contracte.

ACTUALITATE

Ministerul Energiei estimează scumpirea facturilor cu 5% și amână repornirea centralei de la Cernavodă

ACTUALITATE

UPDATE: Operațiunea de pe Dunăre pentru devierea cursului a eșuat. Luni, autoritățile fac o nouă încercare

Pentru Getica, asta s-a tradus printr-o diferență uriașă de cost: energia contractată cu Nuclearelectrica era la aproximativ 550 de lei pe megawatt-oră, în timp ce înlocuirea ei se face din piața spot, unde prețurile ajung la ore de vârf la 1.500 de lei pe megawatt-oră sau chiar mai mult.

Gaura financiară a ajuns la 230 de milioane de lei

Reperarea energiei nelivrate s-a scumpit în ritm accelerat, mai ales că repornirea măcar a uneia dintre cele două unități a fost amânată succesiv. S-a vorbit inițial de septembrie, apoi de 4 octombrie, apoi de 11, de 15, iar acum estimarea se mută spre 1 noiembrie.

Potrivit lui Viorel Tudose, fondatorul și proprietarul Getica 95, gaura financiară acumulată de companie în ultimele două luni și jumătate a ajuns la circa 230 de milioane de lei. Firma nu poate denunța unilateral contractele încheiate cu clienții finali. Iar aceștia, la rândul lor, nu au acceptat ajustări de preț care să compenseze costurile mai mari cu energia de înlocuire.

Al doilea episod de insolvență în trei ani

Nu este prima dată când Getica 95 trece printr-o astfel de procedură. Compania a mai fost în insolvență, ieșind din ea în 2023, cu masa credală achitată integral. Tudose susține că acel precedent nu reprezintă un risc suplimentar acum, pentru că firma a ieșit atunci „cu masa credală 100% plătită”.

Cifrele arată, totuși, o deteriorare clară a situației financiare. Potrivit datelor platformei Termene, citate de Economica.net, cifra de afaceri din 2025 a fost de 1,6 miliarde de lei, iar pierderea netă a urcat la 87,6 milioane de lei — primul rezultat anual negativ al companiei din cel puțin 2011 încoace. În iunie, Getica ocupa locul șase pe piața retail de energie, cu o cotă de 4,28%, conform datelor ANRE.

Pe lângă cererea de insolvență, Getica are deschis și un proces cu Nuclearelectrica. Furnizorul a cerut în instanță suspendarea avizului de forță majoră obținut de producătorul centralei de la Cernavodă, însă Tribunalul București a respins solicitarea pe 24 august. Compania pregătește apel.

Primul termen pentru judecarea cererii de insolvență este fixat la 21 octombrie, dată pentru care Tudose a solicitat devansarea.

Guvernul prelungește starea de alertă în energie

Pe fondul aceleiași crize de la Cernavodă, Guvernul a adoptat pe 1 octombrie o hotărâre prin care prelungește cu încă o lună starea de alertă pe piața de energie electrică, valabilă pentru perioada 1-31 octombrie.

Decizia vine după ce Comitetul Național pentru Situații de Urgență a constatat că centrala rămâne oprită din cauza debitului scăzut al Dunării.

Executivul estimează că, în octombrie, consumul de energie electrică la vârful de seară poate ajunge la 8.000 MW, pe fondul scăderii temperaturilor, în timp ce prognozele arată deficit de precipitații și nebulozitate ridicată, factori care reduc și producția din surse hidro și fotovoltaice.

Totodată, prognoza pentru debitul Dunării la intrarea în țară nu oferă, potrivit Guvernului, o perspectivă sigură pentru repornirea a cel puțin unei unități de la Cernavodă în această lună. Vulnerabilitatea principală rămâne deficitul de producție dispecerizabilă în intervalul orar 18:00-22:00, combinat cu posibilitățile limitate de import, pe fondul unei crize regionale de energie. Pe baza acestor factori, Transelectrica aplică măsuri temporare de siguranță până la 30 octombrie.

Starea de alertă în sectorul energetic din România a fost instituită inițial la 31 iulie.