România are nevoie urgentă de oameni! Cine mai salvează ministerele de cumplita criză de personal?

România se confruntă cu o criză de personal de o gravitate fără precedent. Ministerele, companiile de stat, școlile și spitalele au nevoie disperată de angajați. Miniștrii descoperă, unul după altul, că instituțiile din subordine nu mai au suficienți oameni pentru a-și îndeplini atribuțiile.

Situația impune măsuri urgente, solidaritate națională și, eventual, convocarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării. Fiindcă nu putem lăsa statul român fără personal!

Descoperire cutremurătoare la Transporturi: nu ajunge să ai directori, îți mai trebuie și specialiști!

Noul ministru al Transporturilor, Ștefan Ovidiu Popa, s-a întâlnit cu șefii marilor companii din subordine și a constatat că CNAIR, Metrorex, CFR, Registrul Auto Român și Autoritatea Aeronautică Civilă au nevoie de specialiști.

Are perfectă dreptate!

Este revoltător ca o instituție să aibă directori generali, directori adjuncți, consilii de administrație, consilieri, secretare și șoferi, dar să nu dispună de suficienți oameni care să execute efectiv lucrările.

De exemplu, la CFR nu ajunge să ai un director. Îți mai trebuie și cineva care știe să repare locomotiva.

La Drumuri, nu este suficient să ai un șef care inaugurează podul. Îți trebuie și un inginer care să se asigure că podul rămâne în picioare după plecarea oficialităților.

Din păcate, angajarea specialiștilor presupune dificultăți administrative considerabile.

Un director poate fi identificat printr-un simplu telefon. Un mecanic de locomotivă trebuie să știe să conducă locomotiva.

Ceea ce complică îngrozitor recrutarea.

Educația solicită două armate: una de psihologi, alta de paznici

Nici învățământul nu mai poate continua în actualele condiții.

Violența școlară a devenit atât de serioasă, încât avem nevoie de o armată de psihologi care să consilieze elevii.

Și de alta de gardieni care să verifice dacă adolescenții și-au pus în ghiozdan manualul de biologie sau maceta.

Psihologii trebuie să aibă studii de specialitate. Paznicii trebuie să fie instruiți. Profesorii trebuie să rămână în viață până la terminarea programului.

Toate acestea reprezintă exigențe profesionale complicate.

Verișoara viceprimarului a terminat marketingul.

Cumnatul prefectului este licențiat în management.

Nepotul deputatului are un masterat în politici europene și un certificat de participare la un seminar despre sustenabilitate.

Niciunul nu știe ce să-i spună unui elev care a venit cu toporul la școală.

În schimb, toți trei ar putea coordona un program național de prevenire a violenței.

Cu salarii corespunzătoare.

Adevărata catastrofă: România și-a epuizat rezerva strategică de rubedenii!

Abia aici ajungem la dimensiunea reală a tragediei.

După decenii de eforturi neîntrerupte, partidele românești au reușit să valorifice aproape întreaga rezervă națională de rude disponibile pentru angajare.

S-au dus frații și surorile.

S-au dus cumnații și cumnatele.

Au fost recuperați nepoții, verișorii, cuscrii, finii, nașii, foștii colegi de liceu și amicii de la pescuit.

Au intrat în circuit inclusiv foștii colegi de bancă ai soacrei, oameni despre a căror existență nu știa nimeni până când s-a eliberat un post de consilier.

S-a lucrat intens, cu sacrificii.

Unii au fost nevoiți să accepte chiar și două sau trei funcții, numai pentru a nu lăsa instituțiile descoperite.

Dar există o limită biologică!

Nu poți avea la infinit verișori de gradul cinci. Nu poți inventa câte un cumnat de fiecare dată când se înființează o agenție guvernamentală.

Deși, la nevoie, se pot organiza căsătorii!

Programul Național de Înrudire Administrativă poate salva România!

Soluția este stimularea urgentă a natalității în familiile politicienilor.

Guvernul trebuie să acorde prime pentru nașterea celui de-al treilea nepot, tichete de fertilitate pentru cumnați și subvenții pentru căsătoriile dintre familiile politice care nu au mai ocupat împreună funcții publice.

Propunem înființarea Băncii Naționale de Verișori, unde partidele să declare periodic disponibilul de rude neangajate.

Excedentul va fi redistribuit în județele cu deficit de ”relații”.

Nu este normal ca un județ să aibă paisprezece nepoți de deputat fără serviciu, în timp ce altul nu dispune nici măcar de un cumnat eligibil pentru consiliul de administrație al companiei de apă.

Trebuie eliminate aceste inechități teritoriale!

Există însă un pericol uriaș: să fim obligați să angajăm oameni competenți!

Dacă măsurile de stimulare a înrudirii nu dau rezultate, România riscă să ajungă într-o situație fără precedent.

Să scoată posturile la concurs și să angajeze oameni care chiar se pricep!

Un electrician adevărat la CFR. Un inginer adevărat la Drumuri. Un specialist IT care știe să programeze, nu doar să deschidă PowerPoint-ul.

Imaginați-vă un director numit la conducerea unei companii de stat numai pentru că are experiență profesională și rezultate!

Cine îl mai sună de la partid?

Cui îi mai datorează funcția?

Și cum îl convingi să angajeze un nepot care nu știe nimic, dacă omul are prostul obicei să se uite la CV-uri?

S-ar prăbuși întregul ecosistem administrativ.

Putem repatria românii plecați peste hotare. Și să-i scăpăm definitiv de munca fizică!

Există, din fericire, o rezervă importantă de personal în străinătate.

Milioane de români au plecat să lucreze în Germania, Italia, Spania sau Marea Britanie. Printre ei sunt instalatori, electricieni, constructori, medici și ingineri.

Trebuie să-i aducem acasă și să le oferim perspective profesionale atrăgătoare.

Un electrician din Germania poate deveni expert în monitorizarea implementării strategiilor de electrificare.

Nu va mai trebui să se urce pe stâlpi. Va redacta rapoarte despre necesitatea modernizării rețelelor electrice.

Un constructor din Italia poate deveni inspector responsabil cu constatarea lipsei constructorilor.

Iar un inginer din Franța va putea fi numit consilier al directorului general adjunct pentru identificarea oportunităților de recrutare a inginerilor.

Firește, pentru fiecare repatriat trebuie create minimum trei posturi:

unul pentru verificarea dosarului, unul pentru integrarea profesională și unul pentru monitorizarea satisfacției angajatului.

Ultimul român care mai știe să muncească este rugat să se prezinte urgent la Guvern!

Propunem declanșarea unei operațiuni naționale pentru identificarea ultimului cetățean care nu ocupă o funcție publică, nu este rudă cu vreun politician și știe să facă ceva folositor.

Va fi căutat prin sate, fabrici, ferme, ateliere și șantiere.

Dacă este tâmplar, îl facem consilier pentru dezvoltarea industriei lemnului.

Dacă este sudor, îl promovăm expert în strategii metalurgice.

Dacă este agricultor, îl numim director adjunct la Agenția pentru Monitorizarea Culturilor Agricole.

Dacă refuză, fiindcă preferă să-și vadă de meserie, îl declarăm resursă strategică națională și îl trecem în rezerva de mobilizare.

Există, totuși, riscul să nu-l mai găsim. Să fi emigrat și el.

În acest caz, Guvernul trebuie să înființeze de urgență Autoritatea Națională pentru Identificarea Ultimului Român Care Muncește și Nu E Angajat la Stat.

Adică ANIURCMNEAS.

Cu președinte, patru vicepreședinți, consiliu de administrație (din ăla zemos, interministerial și transpartinic), șaisprezece directori și opt sute de posturi.

Toate ocupate prin concurs.

Condiție eliminatorie: candidații să nu fi muncit niciodată în domeniul pe care urmează să-l coordoneze.