Cafeaua viitorului ar putea crește în bioreactoare, nu în plantații. Finlandezii au descoperit că îi pot modifica și compoziția

Cafeaua cultivată în laborator nu mai este o noutate absolută. Cercetătorii finlandezi au reușit să o producă încă din 2021, folosind celule vegetale multiplicate în bioreactoare. Acum, un nou studiu arată că această cafea are o compoziție diferită de cea tradițională și că anumite substanțe pot fi influențate prin condițiile de cultivare.

Mai puțină cofeină, diferențe în conținutul de vitamine și grăsimi, dar și perspectiva unor sortimente cu proprietăți ajustabile.

Rămâne însă întrebarea esențială pentru consumatori: ce gust are?

De la plantația tropicală la laboratorul finlandez

În 2021, cercetătorii de la centrul finlandez VTT au obținut prima cafea celulară folosind celule prelevate din planta Coffea arabica.

Acestea sunt multiplicate într-un bioreactor, într-un mediu nutritiv controlat.

Biomasa rezultată este recoltată, uscată, prăjită și folosită pentru prepararea unei băuturi asemănătoare cafelei obișnuite.

Nu este cafea sintetică și nici un înlocuitor obținut din cereale.

Materia primă provine chiar din planta de cafea, dar nu mai necesită cultivarea arborilor până la producerea fructelor.

În 2023, finlandezii au publicat metoda de producție și rezultatele primelor evaluări senzoriale.

Ce au descoperit cercetătorii în 2026

Un studiu publicat în ediția din octombrie 2026 a revistei Food Chemistry, realizat de cercetători de la Universitatea din Turku și VTT, aduce informații noi despre compoziția cafelei celulare.

Comparativ cu boabele verzi tradiționale, culturile celulare prezintă:

• Aproximativ de patru ori mai puține grăsimi.
• Concentrații mai reduse de cofeină și trigonelină.
• Niveluri mai ridicate de vitamina B1 și colină.
• Un profil diferit al diterpenelor, compuși implicați inclusiv în efectele cafelei asupra colesterolului.

Cercetătorii au observat și că expunerea la lumină poate modifica acumularea anumitor substanțe în celulele cultivate.

Descoperirea deschide perspectiva producerii unor sortimente cu o compoziție biochimică ajustată în funcție de condițiile de cultivare.

Ce gust are cafeaua crescută într-un bioreactor?

Primele degustări, documentate în cercetarea din 2023, au arătat că băutura reproduce unele caracteristici ale cafelei tradiționale, dar nu întregul său profil aromatic.

Degustătorii au identificat note de zahăr caramelizat intens și arome afumate, în timp ce gustul caracteristic de cafea prăjită era mai puțin pronunțat.

Amăreala și aciditatea au fost comparabile cu cele ale cafelei obișnuite.

Prăjirea influențează puternic rezultatul, iar optimizarea acestei etape ar putea apropia produsul de gustul unui espresso tradițional.

Mai puțină cofeină înseamnă o cafea mai blândă?

Este posibil, dar nu automat.

Materia primă celulară analizată conține mai puțină cofeină decât boabele convenționale.

Totuși, cantitatea care ajunge efectiv în ceașcă depinde și de dozaj, preparare și extracție.

Prin urmare, nu se poate afirma încă faptul că băutura ar avea obligatoriu un efect stimulant mai redus.

Nici nivelurile diferite de vitamine și alte substanțe bioactive nu demonstrează că această cafea ar fi mai sănătoasă.

Pentru asemenea concluzii sunt necesare cercetări privind produsul final și efectele consumului asupra organismului.

O cafea personalizată, cu aroma și compoziția dorite?

Aceasta este una dintre cele mai interesante perspective ale tehnologiei.

Controlul mediului de cultivare ar putea permite dezvoltarea unor sortimente cu niveluri diferite de cofeină și alte substanțe, iar procesarea și prăjirea ar putea influența aroma.

Nu există însă, deocamdată, un sortiment comercial pe care consumatorul să-l poată configura după preferințe.

Când o vom găsi în magazine?

Cafeaua celulară finlandeză rămâne în faza de cercetare și dezvoltare.

Producția la scară industrială, costurile, perfecționarea gustului și autorizarea alimentară sunt obstacole care trebuie depășite.

Avantajul potențial este important:

cafeaua ar putea fi produsă independent de plantațiile tropicale, mai vulnerabile la schimbările climatice.

Impactul ecologic real va depinde însă și de energia și resursele consumate de bioreactoare.

Finlandezii au demonstrat acum cinci ani că pot produce cafea fără plantații. Cercetările din 2026 arată că ar putea ajunge să-i controleze și compoziția.

Mai rămâne un amănunt decisiv: gustul.

Fiindcă viitorul cafelei nu va fi hotărât doar în laborator, ci și de milioanele de oameni care, în fiecare dimineață, vor duce ceașca la buze.