SRI acuză Rusia de sabotaj, după incendiul de la uzina de armament Carfil din Brașov. Cetățeni străini, anchetați

SRI, DIICOT și Poliția Română acuză Federația Rusă că a coordonat o operațiune de sabotaj care ar fi dus la incendiul izbucnit pe 14 septembrie 2026 pe platforma industrială Carfil din Brașov. Trei suspecți, cetățeni străini, sunt vizați de mandate europene de arestare. Doi dintre ei au fost deja arestați preventiv în Germania, iar al treilea a fost localizat în Polonia.

Incendiul de la Carfil, pus pe seama unei operațiuni de sabotaj rusești

Potrivit comunicatelor transmise luni, 26 octombrie 2026, de cele trei instituții, incendiul care a afectat sediile mai multor societăți comerciale de pe platforma industrială din Brașov nu ar fi fost un accident. SRI susține că focul ar fi rezultatul unei operațiuni coordonate din Federația Rusă.

„Serviciul Român de Informații, în cooperare cu parteneri interni și externi, a identificat o rețea de sabotaj coordonată din Federația Rusă, implicată în provocarea incendiului din 14 septembrie 2026, din incinta platformei industriale Carfil din Brașov, în imediata apropiere a societății CARFIL SA, filială a CN ROMARM”, a transmis SRI în comunicat.

Instituția precizează că rețeaua ar fi formată din cetățeni ai unor foste state sovietice, stabiliți legal în țări membre ale Uniunii Europene, folosiți tocmai pentru a disimula implicarea Moscovei.

Apărare

Cine blochează industria românească de apărare. ROMARM cere contracte noi, dar are muniție nelivrată de patru ani.

Doi suspecți arestați în Germania, al treilea căutat în Polonia

Ancheta a fost instrumentată de procurorii DIICOT și de polițiștii Direcției de Combatere a Criminalității Organizate, cu sprijin informativ din partea SRI. Trei cetățeni străini sunt suspectați de implicare în incendierea uzinei din Brașov.

Pe baza probelor strânse, judecătorii de drepturi și libertăți de la Curtea de Apel București au emis mandate europene de arestare în lipsă pentru toți trei. Doi dintre ei au fost găsiți și arestați preventiv în Germania, în urma cooperării dintre autoritățile române și cele germane.

Potrivit DIICOT, cei doi ar fi pregătit comiterea unor fapte similare chiar în momentul capturării lor. Al treilea suspect a fost localizat în Polonia, iar pentru el autoritățile române au obținut luni, 26 octombrie, un nou mandat european de arestare. Procurorii continuă cercetările pentru tentativă la acte de diversiune și fac demersuri pentru aducerea celor trei în țară.

Fabrici de armament și obiective militare, pe lista de ținte a rețelei

Potrivit informațiilor strânse până acum, incendiul de la Brașov ar fi fost doar una dintre misiunile atribuite rețelei. SRI susține că Moscova ar fi stabilit o listă extinsă de ținte, atât în România, cât și în alte state europene.

„Datele obținute până în prezent arată că misiunile rețelei nu se limitau la România. Coordonatorii din Federația Rusă îi atribuiseră o serie extinsă de ținte din regiune: facilități de producție de armament, de stat și private, precum și alte obiective de interes militar și industrial”, arată SRI.

Procurorii DIICOT confirmă, la rândul lor, că din actele de urmărire penală rezultă că cei trei inculpați vizau și alte obiective, atât pe teritoriul României, cât și al altor state membre UE. SRI leagă dosarul de o campanie mai amplă de sabotaj pe care Rusia ar derula-o în Europa, menționând că, doar în 2026, instituțiile române ar mai fi identificat alte tentative de sabotaj împotriva unor obiective din țară, printre care facilități militare internaționale și instalații folosite pentru instruirea militarilor ucraineni.

Cum ar recruta Rusia oameni dispuși să comită sabotaje

SRI descrie, în același comunicat, metodele prin care ar funcționa rețelele de sabotaj coordonate de la Moscova. Recrutarea s-ar face în principal prin rețelele sociale, unde persoanelor vizate li s-ar oferi inițial bani pentru activități aparent banale, precum fotografierea sau supravegherea unor clădiri și platforme industriale.

Potrivit SRI, sarcinile ar deveni treptat mai periculoase, ajungând la distrugeri, incendieri și chiar asasinate. Dacă persoanele recrutate refuză să execute ordinele, coordonatorii ar putea recurge la amenințări, presiuni sau șantaj, exploatând vulnerabilități financiare, dependențe sau antecedente penale ale celor racolați.

Pentru a scăpa de identificare, membrii rețelelor ar folosi documente și rezervări pe numele altor persoane, mijloace de plată greu de urmărit, cartele telefonice din alte state și aplicații de mesagerie criptată. SRI atrage însă atenția că niciunul dintre aceste elemente nu reprezintă, luat separat, o dovadă de implicare în sabotaj, ci trebuie analizate împreună și în context.

MAI întărește paza la obiective strategice, pe fondul unui posibil război hibrid

Ca urmare a destructurării rețelei, Ministerul Afacerilor Interne a anunțat intensificarea măsurilor de securitate la obiectivele considerate sensibile. Sunt vizate infrastructurile critice, platformele industriale din domeniul apărării, principalele căi de transport și marile depozite logistice din România.

MAI precizează că structurile sale operative colaborează permanent cu SRI, DIICOT, Ministerul Apărării Naționale și partenerii din NATO și Uniunea Europeană, pentru a preveni noi tentative de sabotaj. „Asigurăm opinia publică că situația operativă este pe deplin sub control”, a transmis Ministerul Afacerilor Interne, care susține că mecanismele de alertă timpurie și intervenție rapidă funcționează.

Autoritățile le cer cetățenilor și operatorilor economici să sune la 112 dacă observă activități suspecte, inclusiv supraveghere neautorizată a unor obiective strategice sau colete suspecte în apropierea platformelor industriale. MAI consideră că incidentul de la Brașov se încadrează în tiparul altor cazuri atribuite anterior Rusiei, pe fondul intensificării amenințărilor de război hibrid, iar SRI, DIICOT, MAI și Direcția Generală de Informații a Apărării continuă investigațiile pentru a stabili întreaga amploare a operațiunilor de sabotaj și pentru a identifica toate persoanele implicate.