Fără Cernavodă, România importă energie. Ministrul Energiei spune când ar putea reporni un reactor

Cu Centrala Nucleară de la Cernavodă oprită de la jumătatea verii, deși acoperă în mod normal aproximativ o cincime din producția de electricitate a României, ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, a anunțat că primul reactor ar putea fi repornit în jurul datei de 15 noiembrie. Oficialul condiționează însă repornirea de evoluția Dunării, al cărei nivel scăzut a ținut ambele unități oprite.

Ministrul Energiei anunță când ar putea fi repornit un reactor de la Cernavodă

Dumitru Chisăliță a explicat că estimarea se sprijină pe datele disponibile în acest moment. Potrivit ministrului, cel mai probabil unul dintre cele două reactoare ar putea fi repornit în aproximativ două săptămâni.

Termenul are la bază evoluția fluviului. Debitul Dunării ar fi în creștere și ar fi urcat semnificativ în ultimele două săptămâni, a precizat șeful Energiei. Iar intervalul anunțat ar fi, în opinia sa, „un termen realist”, construit pe prognozele de acum.

Data nu este însă definitivă. Orice schimbare a prognozelor ar putea muta momentul repornirii, a avertizat ministrul. Adică reactorul ar putea porni mai devreme sau, dimpotrivă, termenul s-ar putea decala cu 7-10 zile sau chiar mai mult.

Chisăliță a recunoscut că și-ar fi dorit o repornire imediată, însă condițiile de pe Dunăre nu o permit deocamdată.

„Mi-aș dori să înceapă de astăzi să funcționeze, dar nu se poate acest lucru”, a declarat Dumitru Chisăliță, pentru Digi24.

Fără Cernavodă, România își acoperă deficitul din importuri

Oprirea simultană a celor două reactoare a lovit puternic sistemul energetic românesc. Momentul a fost cu atât mai dificil cu cât seceta a redus, în aceeași perioadă, și producția hidrocentralelor.

Așa că, în lipsa energiei nucleare, România compensează golul din alte surse interne și prin electricitate cumpărată din străinătate. Presiunea crește mai ales la orele de vârf, când consumul urcă, iar energia luată de pe piețele externe poate costa semnificativ mai mult.

Repunerea în funcțiune a celor două reactoare ar putea reduce dependența de importuri și presiunea asupra prețurilor angro ale energiei. Asta nu înseamnă însă că importurile ar dispărea automat din toate intervalele orare.

Seceta și nivelul scăzut al Dunării au oprit reactoarele din vară

Cele două unități stau de câteva luni, după ce seceta prelungită a coborât nivelul Dunării. Iar nivelul redus al fluviului a afectat alimentarea cu apă de care au nevoie sistemele de răcire ale centralei.

Unitatea 1 a fost oprită controlat pe 28 iulie 2026. Ulterior, pe 13 august, a urmat și Unitatea 2. În perioada care a urmat, autoritățile au încercat mai multe intervenții pentru a menține condițiile de funcționare, dar măsurile nu au fost suficiente pentru reluarea producției.

Pe 10 octombrie, Dunărea ajunsese la Cernavodă la cota de minus 259 de centimetri. Adică la doar trei centimetri deasupra pragului operațional de minus 262 de centimetri, sub care pomparea apei de răcire întâmpină dificultăți.

Mai mult, debitele fluviului la intrarea în țară coborâseră sub 1.200 de metri cubi pe secundă, valori istorice extrem de scăzute. Pentru a ameliora situația, Administrația Națională „Apele Române” a decis suplimentarea de urgență a debitului cu apă din acumularea Iezer, de pe valea Mostiștei.

Nuclearelectrica susține că securitatea nucleară nu este pusă în pericol

Pe 11 octombrie, Nuclearelectrica a transmis printr-un comunicat că ambele unități sunt menținute în stare oprită sigură. Potrivit companiei, situația nu ar prezenta riscuri pentru securitatea nucleară.

Operatorul a explicat că centrala are mai multe sisteme de răcire, gândite să funcționeze în condiții hidrologice diferite. Pe toată durata opririi, siguranța ar fi asigurată prin sisteme redundante, proceduri specifice și echipe de specialiști alocate permanent.

Compania a mai subliniat că reactoarele vor fi repornite doar când nivelul Dunării va permite reluarea activității în deplină siguranță. Iar efectele opririi au fost delimitate clar de operator.

„Situația afectează exclusiv producția de energie electrică”, a punctat Nuclearelectrica.