Dormi zilnic după-amiaza? Cât de periculos este somnul de prânz pentru creier

Un obicei aparent banal, somnul de după-amiază, ar putea ascunde un semnal de alarmă pentru creier, arată un studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea Johns Hopkins pe aproape 1.000 de persoane de peste 65 de ani. Vârstnicii care dorm zilnic sau aproape zilnic după-amiază au avut o rată a demenței cu 48% mai mare decât a celor care fac asta rar sau deloc.

Somnul zilnic de după-amiază, asociat cu o rată a demenței cu 48% mai mare

Cercetătorii americani au analizat datele a 995 de persoane trecute de 65 de ani, conform ScienceAlert. La începutul studiului, niciuna dintre ele nu avea demență posibilă sau probabilă, potrivit criteriilor folosite de specialiști.

Participanții au declarat cât de des și cât de mult dorm în timpul zilei. Mai apoi, sănătatea lor cognitivă a fost urmărită, în medie, timp de cinci ani.

Până la finalul perioadei, 417 dintre participanți, adică 41,9%, au fost identificați cu demență posibilă sau probabilă. Iar cei care dormeau zilnic sau aproape zilnic după-amiaza au avut o rată a demenței cu 48% mai mare decât vârstnicii care dormeau rar sau deloc ziua.

Puiul de somn scurt apare și el legat de demență

Frecvența nu a fost singurul aspect urmărit. Mai mult, vârstnicii care adormeau fără să vrea în timpul zilei au avut o rată a demenței cu 39% mai mare decât a celor care nu dormeau ziua.

Ba mai mult, și somnul scurt, de cel mult 30 de minute, a fost asociat cu o rată a demenței cu 40% mai mare. Somnul frecvent, cel involuntar și cel scurt au fost legați, de asemenea, de un risc mai mare de probleme de memorie pe parcursul studiului.

Cercetătorii au ținut cont de vârstă, sex, nivelul de educație, fumat, indicele de masă corporală și anumite afecțiuni medicale. Asocierile au rămas semnificative și după aceste ajustări.

Mai apoi, analiza a luat în calcul și durata somnului de noapte, somnolența din timpul zilei și riscul de apnee în somn. Chiar și așa, unele tipare ale somnului de zi au rămas legate de un risc crescut. În schimb, somnul ocazional, cel ales intenționat și cel mai lung nu au arătat diferențe semnificative statistic după ajustări.

Somnul de zi ar putea fi un semn timpuriu, nu cauza demenței

Studiul nu arată că un pui de somn de 30 de minute ar fi periculos în sine. Este o cercetare observațională, așa că surprinde asocieri statistice, nu o legătură directă de cauzalitate.

Adam Spira, psiholog și cercetător la Universitatea Johns Hopkins, consideră că somnul frecvent în timpul zilei ar putea indica schimbări în creier, fără să fie cauza lor. Mai exact, somnolența accentuată ar fi mai degrabă un semnal timpuriu decât originea problemei.

Pe de altă parte, relația ar putea funcționa în ambele sensuri. Problemele neurologice ar putea provoca somnolență, iar tulburările de somn ar putea afecta, la rândul lor, funcțiile cognitive. Mai există o explicație: cei care dorm prost noaptea ar putea recupera odihna pierdută prin somnul de după-amiază.

Nici cercetările anterioare nu au dat un răspuns clar. Unele studii au găsit legături între somnul de după-amiază și declinul cognitiv, în timp ce altele nu au găsit dovezi convingătoare.

Schimbările în obiceiurile de somn merită discutate cu medicul

Rezultatele nu justifică o recomandare generală de a renunța la somnul de după-amiază. Totuși, o schimbare în obiceiurile de somn, mai ales nevoia involuntară de a dormi ziua la persoanele în vârstă, ar putea fi discutată cu medicul.

Sunt necesare însă cercetări suplimentare. Acestea ar trebui să stabilească dacă somnul din timpul zilei este un factor de risc care poate fi modificat sau doar un indicator timpuriu al problemelor cognitive.