Cât mai durează criza prețurilor la energie. Radu Burnete, apel la disciplina bugetară: „Statul trebuie să reducă deficitul la 5% pentru a opri dobânzile uriașe”

În timp ce piața globală a energiei rămâne foarte tensionată, consilierul prezidențial Radu Burnete avertizează că iarna va fi grea în România, dar și în restul lumii. Consilierul de la Cotroceni a precizat că prețul energiei ar urma să revină la un nivel normal abia în doi-trei ani.

Burnete avertizează că iarna va fi grea pentru energie, nu doar în România

Anunțul a fost făcut la a doua ediție a Concordia Summit. Burnete a vorbit acolo despre energie, deficit și sursele de creștere ale economiei, iar declarațiile au fost preluate de Agerpres.

În ceea ce privește lunile reci, Burnete a arătat că presiunea nu vine doar din interior. Piața globală a energiei ar fi, în opinia sa, foarte tensionată, iar efectele s-ar simți peste tot. Așa că avertismentul nu privește doar România.

„Iarna va fi dificilă şi nu doar în România, ci peste tot”, a declarat consilierul prezidențial.

Când ar putea reveni la normal prețul energiei în România

Pe termen mediu, Burnete vede totuși o ieșire. Pentru companii, consilierul speră ca presiunea prețurilor la energie să scadă începând din 2028.

Mai mult, acesta a enumerat argumentele pe care își sprijină estimarea. Investițiile amânate ani la rând ar fi, în sfârșit, pe cale să fie finalizate, iar în regenerabile și în stocare au intrat sume importante.

Pe de altă parte, rețeaua electrică ar avea nevoie în continuare de investiții. Iar pe piața românească ar urma să ajungă și gazele din proiectul Neptun Deep.

Despre facturile mari, consilierul a dat un orizont de timp, prezentat ca o estimare personală.

„Sentimentul meu este că în doi-trei ani preţul energiei în România va reveni undeva la normal”, a spus Radu Burnete.

Burnete cere cheltuieli ținute sub control și un deficit de circa 5%

Dincolo de energie, consilierul prezidențial a legat perspectivele economiei de felul în care statul își gestionează banii. Potrivit acestuia, cheltuielile ar trebui ținute sub control, iar ținta pentru anul viitor ar fi un deficit de aproximativ 5%.

Adică un stat care se împrumută mai puțin. Fără această schimbare, România ar continua să plătească dobânzi necompetitiv de mari, a avertizat Burnete.

Contextul extern ar putea și el să ajute. Printre factorii enumerați de consilier se numără încheierea războiului din Iran sau un armistițiu în Ucraina.

Consilierul prezidențial mizează pe capitalul românesc ca motor de creștere

Ultima parte a intervenției a vizat banii autohtoni. Burnete consideră capitalul românesc un motor important pentru creșterea economică.

Problema ar fi însă piața de capital, încă slab dezvoltată. Consilierul a descris-o ca pe o piață cu instrumente de bază și lichiditate redusă.

Ca soluții, Burnete a propus simplificarea legislației și apariția unor instrumente mai sofisticate. Ba mai mult, Administrația Prezidențială a format un grup de lucru pe această temă, a precizat consilierul.

La întrebarea pe care și-a pus-o singur, răspunsul a venit scurt.

„Ce surse de creștere ne rămân? Capitalul nostru autohton”, a punctat consilierul prezidențial.