Nicușor Dan, semnal de alarmă: Deficit uriaș de 150 miliarde lei. Reducerea cheltuielilor ar putea lovi în salarii și pensii

După ce a avertizat că România se află la limita ratingului recomandat investitorilor, Nicușor Dan a descris marți seara, la Palatul Cotroceni, ce ar însemna o retrogradare pentru rate, salarii, pensii și locuri de muncă. Președintele a explicat că o astfel de decizie ar scumpi creditele pentru oameni și firme, ar afecta cursul de schimb și ar duce la șomaj.

Nicușor Dan explică ce ar însemna retrogradarea României pentru rate și firme

Șeful statului a susținut marți, de la ora 19:00, o conferință de presă la Palatul Cotroceni, transmisă online pe pagina Președinției și pe Facebook. Prima temă a fost situația financiară a țării și evaluarea agențiilor de rating.

Potrivit președintelui, o agenție de rating îi spune investitorului dacă îi recomandă sau nu să își pună banii într-o țară. Iar o retrogradare ar obliga unele fonduri de investiții și de pensii să se retragă din România, conform regulamentelor lor interne. Așa că statul ar trebui să se împrumute de la alți creditori, care ar cere mai mult.

Mai mult, scumpirea nu s-ar opri la stat. Dacă ar crește costurile la care se împrumută statul, ar crește automat și cele pentru oameni și firme, a explicat Nicușor Dan. Pentru populație ar fi dureros, a admis președintele. Iar multe companii ar fi deja la limită și nu ar mai suporta credite și mai scumpe.

Ba mai mult, în alte cazuri de retrogradare ar fi urmat închideri de firme și, implicit, șomaj. Totodată, ar fi afectat și cursul de schimb. Poziția în care se află acum țara a fost rezumată într-o singură frază.

„Și noi suntem exact la limita între îți recomandăm și nu-ți recomandăm“, a declarat Nicușor Dan în conferința de presă de la Palatul Cotroceni.

Președintele leagă reducerea deficitului de salarii și pensii

Referitor la bugetul pe 2026, președintele a vorbit despre un deficit de 150 de miliarde de lei. Adică bani pe care statul îi cheltuiește fără să îi aibă și pentru care trebuie să se împrumute.

Ca să dea o măsură a sumei, șeful statului a comparat-o cu tot PNRR-ul pe cinci ani, granturi și împrumuturi la un loc. Sau cu 2.500 de kilometri de autostradă construiți de la zero ori cu 45 de spitale regionale. Iar din acești bani, 60 de miliarde de lei ar reprezenta doar dobânzile la datoria deja acumulată, echivalentul a 1.000 de kilometri de autostradă sau a 18 spitale regionale.

Pe de altă parte, președintele a cerut calm și a spus că România nu este singură. A insistat însă că traiectoria fiscală asumată în fața piețelor trebuie menținută. Orice abatere ar însemna că țara nu mai este credibilă și că riscă să nu își mai poată plăti datoria.

În acest context, Nicușor Dan a amintit că cele mai mari capitole de cheltuieli din bugetul național sunt salariile și pensiile.

„Foarte greu de crezut că poți să ai o reducere drastică a deficitului fără să te atingi de capitolele astea“, a punctat șeful statului.

FMI ar putea reveni în România, ca în 2009

Președintele a ridicat și problema creditorilor care ar lua locul fondurilor retrase: nu este sigur că ar fi destui. Iar dacă nu ar fi, la un moment dat ar trebui să vină Fondul Monetar Internațional, așa cum s-a întâmplat în 2009.

Potrivit lui Nicușor Dan, FMI vine de fiecare dată cu condiții drastice de ajustare fiscală. Mai mult, indiferent dacă instituția ar interveni sau nu, corecția deficitului ar deveni mult mai agresivă decât este în prezent.

Cât despre durata unei astfel de crize, președintele a invocat o situație potrivit căreia revenirea ar dura, în medie, șase-șapte ani. Exemplul dat: România ar fi pierdut încrederea piețelor în 2008 și ar fi recâștigat-o abia în 2014. Așa că nu ar fi vorba despre un episod care se închide în trei sau șase luni.

„Nu, de fiecare dată când ai pierdut încrederea pieței financiare, îți ia ani de zile ca să revii“, a afirmat președintele.

Ce spune Nicușor Dan despre primele trei săptămâni ale noului Guvern

Înainte de întrebările jurnaliștilor, șeful statului a făcut un scurt bilanț al celor trei săptămâni cu noul Guvern. Potrivit acestuia, rectificarea bugetară ar fi păstrat anvelopa: banii au fost mutați dintr-o parte în alta, dar suma totală a rămas aceeași. Astfel, România și-ar fi respectat angajamentele financiare.

Mai apoi, săptămâna trecută, a avut loc o emisiune de obligațiuni care, potrivit președintelui, s-ar fi desfășurat foarte bine. Prin ea ar fi fost finanțată o parte din datoria curentă, semn că România ar avea încrederea pieței financiare.

Despre ce are de făcut Executivul de acum înainte, Nicușor Dan nu a vrut să spună multe. Oamenii știu ce așteptări au de la clasa politică, iar clasa politică știe ce i se cere, a transmis președintele. Dacă oamenii vor simți că autoritățile statului lucrează pentru ei, politicienii își fac datoria.

„Dacă vor simți că nu, înseamnă că am eșuat din nou“, a adăugat Nicușor Dan.